CONFERINŢĂ DE PRESĂ


Marţi, 21 ianuarie 2003, durata 60 minute

Invitaţi: Secretar de Stat George Cristian Maior
  General doctor Mihail Popescu

 

Lt.col. Ghiga Cristinel: Stimaţi jurnalişti, bună dimineaţa! Desfăşurăm astăzi briefingul de presă de la M.Ap.N. Aşa cum aţi fost anunţaţi el va fi susţinut de domnul George Cristian Maior, care se va referi la unele aspecte de natură strategică şi militară rezultate în urma participăriii domniei sale la dezbaterile NATO privind implementarea deciziilor de la Praga şi integrarea în organizaţia ţărilor invitate. După aceasta, imediat, domnul general dr. Mihail Popescu şeful Statului Major General va face unele referiri concrete cu privire la procesul de restructurare şi reformă din armată. În legătură cu ceea ce va prezenta domnul general Popescu aş vrea să anunţ că vom putea transmite prin email, redacţiilor şi celor interesaţi materialul pe care îl va prezenta.

 

George Cristian Maior: Bună dimineaţa doamnelor şi domnilor, îmi face plăcere ca împreună cu domnul general Popescu să abordăm câteva aspecte de interes legate de, aşa cum s-a subliniat, de procesul de reformă şi de restructurare dar şi de legătura acestui proces cu actualele etape de integrare a noastră în cadrul Alianţei Nord Atlantice.  Aşa cum cunoaşteţi, în procesul de integrare în NATO, am încheiat practic etapa convorbirilor de aderare, o dată cu desfăşurarea pe 9 ianuarie a celei de-a doua runde la Bruxelles. Această etapă a reprezentat asumarea de către România a principiilor politice, strategice şi militare ale NATO, conturând practic participarea noastră viitoare la structurile şi procesele aliate. Ciclul politic va continua prin transmiterea la NATO a scrisorii ministrului de externe de angajament politic privind continuarea reformei, însoţită de calendarul de reformă asumat de România, precum şi prin derularea procesului de ratificare în Parlamentele statelor membre a Protocolului de Aderare.

Am demarat un proces de dezvoltare a palierului militar al aderării, care este destinat definirii rolului nostru strategic şi militar în cadrul NATO, participării la procesele de transformare a Alianţei şi bineînţeles, susţinerii acestor elemente, prin dezvoltarea coerentă a componentei de apărare din calendarul naţional de reformă.

În cadrul acestei a doua etape a integrării, aş dori să vă prezint pe scurt câteva aspecte ale participării mele la Simpozionul NATO desfăşurat pe 13 ianuarie la Oberammergau.

În fiecare an, comunitatea de planificare, analiză şi decizie din cadrul Alianţei Nord-Atlantice se reuneşte în luna ianuarie pentru a dezbate principalele teme aflate pe agenda strategică, politică şi militară a organizaţiei. Este prima reuniune de acest tip la care participă şi statele invitate.

După Summitul de la Praga, această conferinţă defineşte practic modalităţile concrete de realizare a deciziilor luate atunci, iar prin participarea sa la Oberammergau, România a intrat de fapt în dezbaterea privind transformarea NATO.

Mai mult, România a fost invitată să prezinte modul în care concepe integrarea în procesul de planificare NATO şi să prezinte exemplul experienţei sale proprii în domeniul planificării apărării. În acest sens, am prezentat sistemul de planificare utilizat la nivelul MApN cu accent pe compatibilitatea sa esenţială cu planificarea NATO şi perspectivele de maturizare a procesului. Trebuie spus că tranziţia va fi rapidă, comprimată astfel încât din 2004, anul primirii în organizaţie să operăm imediat ca membru cu drepturi depline.

Anul 2003 va fi anul implementării concrete a noilor capacităţi ale NATO, an cu impact major asupra transformării lor în structuri flexibile, mobile, axate pe o cultură a expediţionarismului. Ambiţiile Alianţei sunt fără îndoială foarte ridicate şi le-am putut înţelege mult mai clar cu ocazia participării la acest simpozion. NATO trebuie să devină o alianţă capabilă să răspundă provocărilor secolului XXI, în primul rând ameninţării teroriste, din punct de vedere al capacităţii de reacţie, a forţelor proprii şi a asumării unei game largi de operaţiuni.

De asemenea, relaţiile Alianţei cu Uniunea Europeană au intrat într-o fază calitativă nouă, în urma acordului din decembrie, iar cooperarea între cele două organizaţii la nivel strategic şi militar se va intensifica substanţial, ea răspunzând în mod direct unor obiective politico-militare în multe privinţe fundamental similare. Un test practic, dacă vreţi, al acestei cooperări va fi preluarea de către UE a unor misiuni în Balcani.

La Oberammergau s-a discutat şi problematica Forţei de Răspuns a NATO care concentrează, în opinia mea, noua viziune asupra mobilităţii şi flexibilităţii capabilităţilor aliate. NRF este încă într-o fază de definire, de clarificări conceptuale, după care se va trece în cursul acestui an la construcţia sa propriu zisă. Va fi o forţă mobilă, flexibilă, foarte rapid dislocabilă în teatrul de operaţii şi care va fi compusă din capacităţi terestre, maritime şi aeriene integrate, capacităţi luptătoare, de sprijin de luptă şi logistice. NRF va fi configurat pentru a îndeplini întregul spectru de misiuni al NATO. Vom fi implicaţi în procesul de construcţie al forţei, dar este prematur în prezent să discutăm în detaliu cum, cu ce sau când, având în vedere caracterul incipient al discuţiilor la nivelul Alianţei.

De asemenea, s-au discutat şi aspecte ale reformei comandamentelor NATO, care trebuie să răspunde cerinţelor privind reacţia rapidă şi flexibilitatea, transgresând criteriile tradiţionale date de geografie şi conceptele pur teritoriale.

Un alt subiect de dezbatere a fost realizarea Angajamentului de la Praga privind capabilităţile (PCC). În contextul contribuţiei statelor invitate la NATO la acest proces, s-au subliniat meritele participării la iniţiativele multilaterale şi la specializarea în cadrul Alianţei. După cum ştiţi, dorim să oferim o contribuţie calitativă la această iniţiativă şi am deja demarat un proces de identificare a unor domenii de specializare, pe care va trebui să le dezvoltăm în discuţiile viitoare cu NATO.

Ca o concluzie, aş dori să subliniez că, dacă NATO parcurge cel mai radical proces de transformare din istoria sa, România are şansa de a se sincroniza cu acest proces, pentru a deveni în scurt timp un aliat important şi credibil.

Revenind la calendarul aderării şi la ceea ce va urma după încheierea rundelor de negociere de la Bruxelles, doresc să amintesc faptul că în perioada 27-29 ianuarie 2003, la Ministerul Apărării Naţionale vor avea loc discuţii pe linia PARP cu membrii unei echipe de experţi NATO. Echipa NATO va fi condusă de dl Edgar Buckley, asistentul Secretarului General al NATO pentru Planificarea Apărării şi Operaţii. În cadrul acestei vizite, se va discuta stadiul îndeplinirii obiectivelor de parteneriat asumate de România, care, după cum ştiţi, vor deveni după aderare obiective ale forţei (Force Goals).

Importanţa acestei reuniuni rezidă în faptul că pregăteşte trecerea la sistemul NATO de planificare a forţelor, în acest context urmând a se discuta aspecte referitoare la viitoarea structură de forţe a Armatei României şi a se analiza, împreună cu experţii NATO, componenta militară a calendarului de reformă al ţării noastre.

            Acum aş vrea să fac  câteva referiri legate de anumite elemente care au fost dezvoltate în presa de astăzi chiar pe linia aceasta a reformei şi restructurării care ating acest element important care este bugetul şi planificarea în sistemul militar românesc. Îmi pare rău să spun, titlul articolului nu cred că este concordant cu realitatea „România păcăleşte NATO” , este vorba de articolul apărut în ziarul „Ziua”. Vreau să menţionez, aceste informaţii sunt publice , sunt pe Internet, pot fi accesate  chiar de NATO şi nu înţeleg de ce această transparenţă, sau cum  am putea păcăli NATO din moment ce noi înşine le-am făcut publice. Şi tot ca o observaţie în acest context vreau să vă informez, să reiterez ce am mai spus  de multe ori de la această tribună  că partenerii noştri sunt informaţi  sistematic şi cunosc foarte bine  desfăşurarea procesului de reformă  al ministerului având  în permanenţă consultări cu acestea.  Aceste date vreau să spun că sunt şi mai detaliate   în cadrul PARP-ului un document care  sintetizează practic toate elementele structurale ale procesului de reformă pe toate palierele.  Sunt apoi o serie de aspecte, de judecăţi, de valori legate de  modul în care este interpretată starea de operativitate a armatei. Starea de operativitate  a echipamentelor, vreau să subliniez că este  de 90 sau 100%  la forţele active la acele unităţi deja operaţionalizate, cum este Brigada 81, Batalionul 191 Arad, Batalionul 341 Topraisar etc. Domnul general Popescu poate da mai multe detalii în acest sens.

Indicatorii aceştia de performanţă care au fost menţionaţi, reprezintă o cifră medie la nivelul  întregii structuri de forţe active ale armatei române, o cifră medie. Există structuri care au un grad de operaţionalitate  mult mai ridicat iar aceste cifre cresc în corelaţie cu planul de operaţionalizare care este  într-o permanentă dinamică şi  se întinde pe intervale lungi  de timp. Vreau să zic că  nici un stat NATO nu-şi permite să menţină un indicator la  nivelul de 100% din două motive foarte clare  şi evidente:

Este  imposibil să susţii financiar acest lucru  iar în contextul actual de securitate  nu există aceea ameninţare  directă care să necesite  o reacţie imediată cu toate  forţele existente la ansamblul întregii armate. De exemplu în ceea ce priveşte, ca să exemplific această cifră medie  la nivelul întregii structuri de forţe, în ceea ce priveşte numărul  de ore pe pilot de zbor, şi aceasta reprezintă o medie, deci piloţii de la bazele aeriene operaţionalizate  execută clar un program de pregătire  în conformitate cu standardele NATO care va fi extins gradual, tot în corelaţie cu  acest plan de operaţionalizare. În ceea ce priveşte unele afirmaţii legate de programul SAD, informaţia conform căreia acest sistem va mai înghiţi  milioane de dolari nu este conformă cu realitatea. În urma  unei analize pe care încă de anul trecut  am efectuat-o şi a evaluării cerinţelor  NATo referitoare la mobilitate şi dislocabilitate dacă pot să folosesc acest termen  accentul clar s-a deplasat şi se deplasează  către sisteme mobile de comunicaţii. Aş vrea să închei dispunând că nu suntem, nu putem fi de acord cu această analiză, 100 de mii de oameni în armată la un buget  de un miliard de dolari, doar 2000 de militari capabili să răspundă la cerinţele NATO. Ea ignoră situaţia din teren cât şi  aceste cerinţe ale NATO. Vreau să repet că la ora actuală  850 de militari români participă la  misiuni internaţionale şi este una dintre cele mai  impresionante cifre comparabile  şi cu participarea multor state NATO  la astfel de operaţiuni şi chiar mai ridicată a multor state NATO, la care se adaugă 400 gata permanent de a pleca  în  misiune fie în Bosnia fie în Kosovo.  Efortul pe care îl presupune această participare  se suprapune cu cerinţele de fonduri  pentru restructurare şi modernizare.Doar o abordare graduală  a efortului permite  implementarea tuturor obiectivelor  ce revin M.Ap.N. În contextul  operaţionalităţii României de naţiunile invitate să adere la NATO. Deci trimiterea şi capacitatea de susţinere  în teatru a 2000 de oameni instruiţi şi echipaţi la standarde NATO este deci departe de a reprezenta o bagatelă, este o contribuţie  în condiţiile exigenţelor NATO  extrem de mare care poate fi comparată cu cea a unei armate întregi din unele din statele  invitate. Poate domnul general Popescu va da mai multe amănunte în legătură cu acest aspect. Eu vă mulţumesc.

 

Gl. dr. Mihail Popescu: Vă mulţumesc domnule secretar de stat, n-aş vrea să critic pe cei care au scris articolul pentru faptul că am impresia că s-a plecat de la o problemă mai puţin dezbătută  şi de către noi şi  cred că o discuţie la nivelul SMG va putea să lămurească mai bine problemele.

Vreau să vă arăt câteva aspecte  legate în primul rând de planificarea restructurării   marilor unităţi şi unităţilor din Armata României. Din acest grafic rezultă ceea ce afirmam până acum că  vârful de sarcină pe care l-am avut în reorganizarea şi restructurarea armatei l-a prezentat anul 2002, cu toate operaţionalizările, reorganizările structurale, transformările  şi unităţile desfiinţate. În anul 2003 sunt planificate  cele care sunt afişate pe acest ecran.  De ce am început de aici, pentru faptul  că în sliedul următor vreau să vă arăt la ce trebuie să ajungem, practic la forţa obiectiv 2007, pe care  noi am mai dezbătut-o cu diferite prilejuri.  Acest slide arată directivele generale  pe care le vom urma pentru implementarea  structurii forţei obiective. De remarcat că forţa obiectivă  va fi organizată în două tipuri de forţe, acestea vor fi forţele active şi cele teritoriale, va dispărea rezerva. Efectivele totale ale acestora  vor cuprinde aproximativ 90.000 de oameni, 75.000 de militari ţi 15.000 de civili.  Forţele active vor constitui nucleul forţelor armate pe timp de pace, planificăm ca acestea să fie  pe deplin echipate şi încadrate cu personal profesionist. Le vom aloca cea mai mare parte a resurselor pentru  a ne asigura că pot să-şi îndeplinească angajamentele interne şi internaţionale. Nu trebuie înţeles în schimb că aceşti 60.000 de oameni din cele trei categorii de forţe ale armatei vor fi  gata de acţiune imediat. Noi am dat acolo capacitatea de luptă,  7 până la 30 de zile.  Urmează ca săptămâna viitoare să negociem cu echipa NATO  acest mod de acţiune  în cadrul convorbirilor care au fost deja anunţate  de domnul secretar de stat  şi vă vom anunţa când vom ajunge  la concluziile respective modul de acţiune.

 

Gl.dr. Mihail Popescu: Asa cum vă spuneam, de nenumarate ori, aceste forţe active, unele vor fi high readyness, adică pregătite ca să intre imediat in acţiune, este vorba de până la 7 zile, altele vor fi medium readyness, cu o anumita pregatire si altele vor fi low readyness, pentru că nu ne vom permite cu resursele pe care le avem sa mentinem la capacitate de luptra completa toate fortele de care dispunem.

Legat de capacitatea de luptă sau operativă, aş vrea să…sunt foarte multi parametrii de care trebuie să ţinem seama, dar  cei mai importanti sunt 5:

Unul, este vorba despre existenţa tehnicii. Deci, aceasta tehnică există, o luăm rând pe rând şi o să vă arăt că există la toate categoriile de forţe.

A doua, reprezinta starea, din punct de vedere tehnic , adica ea poate sa actioneze sau nu.

A treia reprezinta incadrarea cu personal.

A patra reprezinta pregatirea personalului respectiv, ca sa poata folosi tehnica la parametrii la care ea este in dotare.

Si, in sfarsit a cincea ar fi existenta resurselor ca aceasta tehnica sa functioneze pe o anumita perioada de timp, cat  este planificata.

Mai sunt si altele.

Daca am lua, de exemplu, numai autovehiculele care sunt in Armata Romana, adica peste 540.000 si le-am cumpara la toate baterii acum, am cheltui banii degeaba, pentru ca dupa 3 ani ar trebui sa le scoatem. Deci noi functionam, in functie de mediul de securitate in care actionam, pe 28% capacitate de lupta, 30-40 %, daca avem in vedere intreaga tehnica.

Daca avem in vedere tehnica la high ready less, atunci mergem pe 100%.

Pentru medium ready less, mai trebuie sa mai facem ceva pregatiri cu personalul, iar la low ready less sunt si alte probleme pe care trebuie sa le luam in considerare, economia nationala, ca sa completam aceasta tehnica.

Dupa cum vedeti forta obiectiv 2007, are forta aceasta activa de 60.000 de oameni si o forta teritoriala, de 30.000 de oameni. Vom acorda 80 % din buget pentru forta activa, astfel incat sa o mentinem la nivel de actiune si la forta teritoriala 20 %.

Dupa cum vedeti gradul de incadrare cu personal variaza intre 5 si 70 % la forta teritoriala, si uitati-va jos acolo, ne propunem ca sa o operationalizam dupa 90, sau pana la un an de zile.

Completam, cele care sunt cu 5 % vor fi intr-un an de zile gata operative, Asa se procedeaza in toate armatele din lume.

Nu ne putem permite sa mentinem toata armata pe picior de razboi. Eu cred ca singura armata din lume care este acum pe picior de razboi este Irakul. SUA nu, pentru ca are alte forte care nu le-a activat.

Irakul cred ca ar putea constitui un exemplu din acest punct de vedere.

Vreau sa mergem pe categorii de forte.

Organizarea fortelor terestre romane. Eu am aici, am prezentat-o de mai multe ori. Iata partea din fortele active, care este in partea stanga, este vorba de fortele teritoriale si mai sunt cateva forte, eset vorba despre Comandamentul garnizoanei Bucuresti.

Vedeti tehnica pe care am dat-o.

La tancuri, in Romania exista la ora actuala 1375 de tancuri. In cadrul fortelor active, noi vom repartiza numai 270, la fortele teritoriale vom avea 48 si ramane un excedent de 63 de tancuri care practic, acestea sunt in depozit.

La fel si din celelelate,din cele 486, nu au toate baterie, nu au toate echipaj, si deasemenea echipajul nu a executat  cel putin cu tancul,atat cat trebuie pentru un echiaj instruit.

Nu le putem tine practic la nivelul de high ready. Din aceasta cauza, atunci cand se citesc diferite date statistice dat  e contabili, deci nu de operatori, caci si aicea este o problema, Statul Major General lucreaza cu niste parametrii, Directia Planificare cu altii. Pai ei sunt contabili, ei au in evidenta tot, toate cele 1375 de tancuri. Dar practic, pe noi, pe cei din Statul Major ne intereseaza  care sunt gata de lupta intr-o anumita faza, pe ce mai contam in fortele teritoriale.

Restul de evidenta, cum o tin ei acolo, este treaba lor, pentru ca in Armata totul se tine in evidenta. Stiti ca si bocancii se strica, ei sunt tinuti in evidenta pana vine cineva si ii taie. Atunci se scad.

Deci, din acest punct de vedere atunci cand impartim cantitatea totala la tancurile care sunt operative ne da un grad de operativitate de sa zicem 30%, 28%, ori noi pe acesta contam si aceasta este capacitatea de lupta la momentul actual al Armatei Romane.

Nu am tinut nimic secret, am dat-o si asa se procedeaza in toate armatele din lume.

La fel cu vehiculele blindate.

Sunt la fel, aceleasi lucruri, sunt si aici foarte multe excedente.

Tunurile mai mari de 100 mm.

Avem prin tratatul CFE dreptul la 1475 de guri de foc de peste 100 de mm.

Dar  acest 1475 de guri de foc pe acre noi le avem nu le putem folosi pe toate in structura pe care noi o proiectam pentru 2000-2007.

Acelea operative sunt acestea care sunt 270. Restul sunt in diferite grade de operativitate, v-am spus de la 5 pana la 75 %, la fortele teritoriale. Le vom ridica nivelul de operativitate atunci cand mediul de securitate impune acest lucru.

Privind operationalizarea structurilor.

La nivelul fortelor terestre in 2001, s-au operationalizat marile unitati pe care le vedeti pe slide, in 2002 s-au operationalizat acestea, in 2003 ne propunem sa operationalizam pe cele pe care le vedem pe slide-ul pe care il vedeti.

De fapt aceasta este forta operativa a trupelor de uscat a fortelor armate romane si acestea, deci inca odata subliniez, unele sunt la un inalt nivel de pregatire, altele la un mivel mediu de pregatire si altele la un nivel de pregatire mai mic.

De ce, pentru ca cerintele procesului de operationalizare necesita mai multe etape.

Incadrearea, v-am spus este de 90% cu profesionisti, asigurarea cu echipamente majore de 100%.

Folosirea procedurilor NATO in activitatea de rutina, deci nu asa ca a auzit cineva despre standarde NATO, folosirea limbii engleze in comunicarea de rutina, alocarea ritmica a resurselor impreuna cu Directia Planificare si bineinteles celelalte probleme privind instruirea echipajului.

Noi, la sfarsitul anului 2003, miam ca fortele active vor fi profesionalizate iar subofiterul va fi cel care v-a constitui coloana vertebrala a Armatei.

Privind fortele aeriene, aceasta este organizarea acestora, pe care o prezint in slide. Observati ca toate acestea in armata noastra sunt parte a fortelor aeriene, iar capacitatile de aparare aeriana, au drept scop protectia bazelor.

De ce va spun aceasta, pentru ca stiti ca exista in alte armate din NATO, aeronave care sunt destinate pentru trupe de uscat, pentru marina si pentru aviatie.

Le avem pe toate acestea si le vom retine pe toate acestea la aviatie si vor actiona in actiuni de sprijin pentru celelalte categorii de forte armate. Vedeti si aici ca sunt 7 de avioane de lupta, pe acestea ne bazam, si acestea sunt impartite in cele 3 grade de actiune, si raman excedente , mai multe decat sunt, 164.

Noi ne vom stradui sa cream o structura, adica o strategie de inzestrare care va fi gata anul acesta privind inlocuirea aeronavelor la care noi renuntam, cu alte aeronave de alte generatii.

Adică o strategie de înzesrare care va fi gata anul acesta privind înlocuirea aeronavelor la care noi renunţăm, şi care sunt în NATO, dasr până atunci, noi trebuie să ne orientăm la înmceput pe realizarea infrastructurii carte să permită aterizarea sau operarea cu aceste nave pe teritoriul României. Acest lucru nu există la ora actuală. Privind forţele aeriene, acestea suntr forţele care au fost operaţionalizate. Cerşterea nivelului de instruire a forţelor, aţa cum spunmea şi domnul secretar de stat, până la 140 de ore de zbor pentru piloţii avioanelor şi elicopterelor destinate pentru conmducerea opereaţiunilor la NATO şi până la 70 de ore de zbor pentru piloţii de pe celelalter aeronave. Acestea sunt posibilităţile, aşa ne-am planificat.  Sigur, cei din NATO zboară la ora actuală circa 180 de ore dar , de l a14-16 ore de la cât am plecat în 2001 până la 140 de ore vă rog sdă vedeţi că s-a mărit cam de zece ori posibilitatea de instruire şi capacitatea de acţiune a piloţilor noştri. Şi încă o dată subliniez elaborarera strategiei de înlocuire a mijloacelor care îşi epuizează resursele tehnice în perioada 2007-2010. Perioadă în care MIG-urile 21 LANCER  vor ieşi din dotarea Armatei Române. Privind Forţele Navale, aceasta este situaţia lor, conform sarcinilor de protecţie de apărare a apelor interne, şi forţe pentru apele din adâncime. Forţele navale au în compunerea lor şi un batalion de infanterie marină, după cum vedeţi. Mizăm pe Forţa Activă, ceea ce este trecut în partea stângă. Vedeţi că deşi s-a discutat, s-au achiziţionat cele două fregate, noi mergem pe unu pentru că după ce vor intra acelea în dotare şi vedem ce misiuni le dăm atunci le introducem în structura noastreă de forţe. Stadiul echipamentului înfăţişatz ăn partea de jos a slideului repreziontă numărul de nave principale corespunzătoare cu Forţs Program 2003 şi cele identificate ... Vedeţi că sunt foarete multe şi acestea. Privind structurile, operaţionalizarea lor urmărea şi va urmări şi în conmtinuare creşterea compatzibilităţii acestora, a capacităţii acestor categorii de forţe de  acţiona în cadru întrunit cu celelalte categorii de forţe cât şi în cadru multinaţional, în bazinul Mării Negre şi cel al Mării Mediterane. Nivelul de instruire al Forţelor Navale va creşte prin planificarea a 45 de zile ieşire pe mare şi 140 de ore pentru navele aflate în Forţele Active , şi pentru celelalte nave nivelul de instruire va cuprinde peste 20 de zile ieşire pe mare şi 70 de ore de marş. Privind participarea Armatei Române la operaţiuni de menţinere a păcii noi le-am făcut publice. În total România are să participe 1411 militari şi 819 sunt în teatrul de operaţiuni în acest moment. În anul 2003 Armata Română are resursele asigurate pentru 1200 de militari. Nu este puţin, subliniez ceea ce spunea şi domnul secretar de stat Maior, aduceţi-vă amintea că pentru susţinerea celor 400 , sunt 405 militari din Enduring Freedom au fost şi sunt necesaare 30 de milioane de dolari. Noi aât ne-am planificat pentru anul carew a trecut, anul 2002, am avut bani pentruz susţinerea în teatru, dacă vă aduceţi aminte, 500 de militari, când ni s-au solicitat cei 400 de militari de la batalionul de la Craiova, s-au solicitat şi fonduri în plus. Acum, ne-am planificat 1200. Am terminat, vă mulţumesc pentru atenţie şi vă răspund cu plăcere la întrebările dumneavoastră.

 

George Cristian Maior: Întradevăr, apariţia unor asemenea articole este până la urmă benefică pentru că creează o asenmenea dezbatere şi provoacă, cred eu, o intensificare a comunicării    pe nişte chestiuni de mare interes pentru dumneavoastră ceea ce a deranjat a fost titlul ”România păcăleşte NATO”  şi într-un fel mă simt vizat prin aceste discuţii pe care le am tot timpul...

 

Gl. dr. Mihail Popescu: Nu, că poza era a mea.

 

George Cristian Maior: Deci nu păcălim NATO, NATO are chiar mai detaliat aceste cifre cum le aveţi şi dumneavoastră, mult mai detaliat în acest document care se numeşte PARP perspectiva de evoluţie a modului de operaţionalizare pe segmentele menţionate de domnul general Popescu. Dar până la urmă dintr-un asemenea articol am putut să facem această prezentare şi într-adevăr aşa cum am discutat cu dl. general Popescu şi sugestia este foarte bună şi ne-am gândit la un bilanţ după încheierea convorbirilor militare cu NATO din luna februarie.

 

Gl. dr. Mihail Popescu: O să discutăm şi cu domnul ministru şi la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie vom face bilanţul, dar acum trebuie să terminăm ce am început, adică convorbirile cu NATO şi atunci facem un bilanţ pe ce am făcut şi pe ce facem în continuare.

 

Lt. Col. Cristinel Ghiga: Puneţi câte una sau două întrebări ca să aibă timp toţi să pună întrebări.

 

Ciprian Bălţoiu, BBC: Spuneţi-mi care este bugetul cu care România va contribui la bugetul NATO şi dacă există acces la secretele NATO şi care este situaţia cu stagiul militar obligatoriu la discuţiile privind schimbarea Constituţiei, spre ce variantă se merge?

 

George Cristian Maior: Deci contribuţia la bugetele NATO, pentru că este vorba de mai multe bugete, bugetul civil, militar şi programul de investiţii al NATO care este un fond separat la care nu doar contribuim ci şi beneficiem de anumite sume dacă avem anumite proiecte în zona infrastructurii militare, deci contribuţia noastră la aceste bugete va fi făcută publică la momentul semnării documentului de aderare. Este ceea ce s-a agreat în discuţiile cu NATO,m asta vorbind şi de elementele de transparenţă care ţin de unele procese şi pe care trebuie să le înţelegem şi noi, sunt state care continuă convorbirile şi nu  este adecvat să menţionăm acest lucru până nu se încheie tot procesul de discuţie cu cele 7 state invitate. În orice caz este o sumă pe care planificasem şi care este dimensionată pe o ţară ca România de dimensiunile sale şi de armata pe care o are o ţară ca România. În ceea ce priveşte accesul la secretele NATO au fost şi discuţii pe această chestiune la Bruxelles au fost reprezentanţii la aceste discuţii inclusiv de şeful recent înfiinţatului ORNIS care va gestiona asemenea aspecte şi care va asigura legătura cu NATO ca unică instituţie pe aceste chestiuni. Vreau să menţionez că şi în contestul vizitei de la sfârşitul acestei luni, elemente legate de protecţia informaţiilor clasificate vor fi discutate cu factori din NATO şi este o chestiune separată de Ministerul Apărării pe capitolul 4, în orice caz accentul este în acest moment pe operaţionalizarea cadrului legislativ pe care îl avem în acest moment, crearea structurilor necesare din punct de vedere material pentru protecţia acestor informaţii în toate instituţiile care au legătură cu NATO şi debutul procesului de veting ţn privinţa persoanelor care vor lucra cu informaţii NATO, un proces care se va desfăşura şi în cadrul MapN.

 

Gl. dr. Mihail Popescu: Da, eu vă pot informa că în privinţa veting-ului cadrele cu funcţii de răspundere din SMG l-au primit, cei care sunt delegaţi ca să negocieze cu NATO, nici nu începeau negocierile dacă nu primeam asemenea veting. Da, de fapt e un fel de informare, în privinţa vetingului cadrele cu funcţii de răspundere din Statul Major General, deci aceia au primit, cei care sunt implicaţi... vetingul. Adică cei care sunt delegaţi să negocieze cu NATO. Nici nu începeau negocierile dacă nu primeau asemenea veting. În legătură cu stagiul militar , v-aş ruga să daţi slidul doi. Nu este o problemă, dacă vreţi, de populism, din partea Armatei sau din partea şefului Statului Major General. Uitaţi-vă câţi militari are Armata Română în 2007. Deci 75.000 de militari, de la şeful Statului Major General, cine o fi atunci, până la ultimul soldat. Potenţialul demografic al României necesită ca noi, în fiecare an, să luăm în armată în jur de 120.000 – 140.000 de militari, deci nu încap în structurile Armatei. Din acest punct de vedere opţiunea pe care noi am luat-o şi propunerea pe care am făcut-o conducerii superioare poşitice a României, Parlamentului, ca să trecem la această armată de profesionişti şi să găsim o altă modalitate de pregătire a populaţiei pentru apărarea ţării. Propunerea pe care noi am făcut-o deci aceasta este, s-au discutat ca un prim pas reducerea stagiului militar, s-a căzut de acord ca acesta -  s-a şi scris în presă -  să fie de 9 luni, urmând ca pe parcurs, până cănd implementăm forţa aceasta Proiect 2007, Armata Română să fie profesionistă. Nu ştiu celelalte structuri militare ale României, urmează să le analizăm, se discută în Parlament,  nu ştiu ce forme va avea Constituţia nouă, pentru că nu noi lucrăm la ea, noi am făcut aceste propuneri.

 

Lt. col. Ghiga Cristinel: George Mihalcea, B1TV.

 

George Mihalcea, B1TV: Două întrebări pentru domnul general Mihai Popescu. Care sunt domeniile de specializare care vi le-aţi propus în cadrul dezvoltării forţei pentru 2007 şi a doua întrebare: care este ponderea unităţilor operaţionalizate  pentru NATOîn momentul de faţă faţă de restul forţelor de care dispunem.

 

Gl. dr. Mihai Popescu: Da, sigur, se vorbeşte foarte mult despre specializare. În structura de forţe pe care noi o avem, în primul rând creem o structură de forţe pentru apărarea teritoriului naţional. În cadrul acestei structuri de forţe vom avea şi anumite forţe specializate care vor acţiona cu forţele specializate în cadrul NATO. Şi aici mă refer la cele care deja sunt trecute în presă, e vorba de vânători de munte, aviaţie de transport strategic, MBC, medici,  Informaţii şi aletele.

 

George Cristian Maior: Îmi permiteţi şi mie, aici vreau să spun, în contextual dezbaterilor de la Oberamergaugh s-a pus şi această problemă a specializării. Şi acest concept este într-un stadiu de dezbatere la NATO foarte incipient, au fost discuţii foarte dezvoltate pe conceptual de specializare din punct de vedere military, din punct de vedere al contribuţiei anumitor state pe anumite zone de specializare unde există o anumită tradiţie, o anumită stare de excelenţă pe zonele menţionate, deci este un element care se află în studiu, care nu este încă clarificat complet la nivelul NATO şi care nu poate, în orice caz, să substituie contribuţia statelor la conceptual de apărare colectivă care este mult mai masivă.

 

Gl. dr. Mihai Popescu: Mai am o întrebare: ponderea unităţilor operaţionalizate. Cred că din punct de vedere al numărului de unităţi nu este relevantă aceasta, dar dacă puneţi planşa numărul 2, slidul numărul 2, vedeţi că din cei 90.000 de oameni care fac parte din  Ministerul Apărării Naţionale, din Armata Română în 2007, 60.000 din aceştia sunt în această forţă activă. Aceasta cred eu că este mai ……… dacă vă spun câte unităţi sunt în forţa teritorială, câte unităţi sunt în forţa activă e un număr nerelevant. Deci 60.000 de oameni. Este un procent foarte mare şi este, dacă vreţi, un obiectiv foarte ambiţiosem dacă vom putea să-l menţinem.

 

Lt. col. Ghiga Cristinel: Ziua, după care Antena 1.

 

Doru Dragomir, Ziua: Cu permisiunea dumneavoastră, pentru că am făcut obiectul conferinţei de presă timp de 30 de minute, aş dori să vă fac o singură precizare de faţă cu colegii, ca să nu existe nici un dubiu: printr-o adresă adresată Ministerului Apărării Naţionale în data de 6 ianuarie am solicitat anumite date care erau punctuale.  Mi s-a răspuns destul de târziu, evaziv şi probabil din această cauză dumneavoastră v-aţi simţit obligat să faceţi precizările de astăzi. S-ar putea găsi o modalitate mult mai plăcută de a rezolva o solicitare a unui ziarist adresate Ministerului Apărării Naţionale. Aceasta ar fi precizarea. Întrebările:  prima, pentru domnul Maior. Aţi amintit dumneavoastră la începutul conferinţei de presă despre forţa de răspuns a NATO. M-ar interesa dacă este acelaşi lucru cu Forţa de Reacţie Rapidă a NATO şi dacă da, în cadrul discuţiilor pe care le-aţi avut  în cadrul negocierilor privind aderarea, dacă s-a stabilit cu ce va particip a România la această Forţă de Răspuns a NATO, ar fi prima întrebare pentru dumneavoastră.  O a doua întrebare, nu ştiu cui s-o adresez, ori dumneavoastră ori domnului gl. Popescu,  mă interesează dacă în momentul de faţă se fac selecţionări pentru  un eventual spital de campanie care să plece în Kuwait sau într-o zonă apropiată Irakului şi dacă este adevărată informaţia că în perspectivă se are în vedere şi pregătirea unui8 Batalion de infanterie pentru o eventuală solicitare din partea Statelor Unite deoarece aţi spus că România sprijină în continuare eforturile privind lupta împotriva acţiunilor teroriste şi aşa mai departe. Vă mulţumesc mult.

 

George Cristian Maior: În primul rând vreau să menţionez că nu tu ai făcut obiectul conferinţei de presă ci articolul ca atare, şi am spus: chiar e o chestiune, zic eu,  pozitivă, pentru că a generat o asemenea dezbatere. Doar titlul a fost un aspect care a deranjat pentru că nu corespunde realităţii care este cunoscută la noi. În ceea ce priveşte Forţa de Răspuns, conceptual este Forţă de Răspuns, este NATO RESPONSE FORCE, aşa este definit în deciziile de la Praga şi sub acest concept se dezbate la nivel NATO. Vreau să vă spun că această manifestare la care am participat a fost prima manifestare, prima conferinţa a planificatorilor NATO când s-a abordat Forţa de Răspuns a NATO. Ea este cum am spus într+o dezbatere la nivel incipient, nu s-a pus problema statelor care participă, cu ce forţe participă, ci conceptual integrat asupra acestei forţe,  modul de construcţie a sa, arhitectura sa, după care, normal, în procesul de planificare care se va desfăşura la NATO se va vedea  în funcţiile de definiţiile care vor fi agreate în cadrul planificării NATO statele care vor  participa şi cu ce vor participa.

Gl. dr. Mihai Popescu: A doua întrebare… eu nu am primit asemena ordin. Sau poate domnul maior care se ocupă cu politica de apărare…?!?

 

George Cristian Maior: Nu, deci nu au existat asemenea discuţii concrete sau solicitări concrete, în orice caz eu nu aş exclude absolut nimic în acest moment.

 

Lt. col. Ghiga Cristinel: Antena 1 dacă aveţi o întrebare. Şi mai e cineva? Va trebui să încheiem cât de curând deci încă trei... Vă rog să fie şi scurte întrebările.

 

Adelin Petrişor, Antena 1: Domnule secretar de stat, referitor la ultima întrebare pusă de Doru, dar faceţă aceste pregătiri? Nu aţi primit nici o solicitare dar e vorba de un spital de campanie şi de un Batalion de infanterie. Faceţi pregătiri pentru posibila deplasare a acestor trupe? Asta prima (întrebare).

 

George Cristian Maior: Nu.

 

Adelin Petrişor, Antena 1: Ok. Pentru că nu aţi fost destul de clar. Şi aţi vorbit de reforma în aviaţie. Sper să nu mă acuzaţi că am idei puţine şi fixe. Anul trecut vorbeaţi de un proiect de revitalizare a MIG-ului 29, chiar un proiect  de buget, cam cât ar costa, cu cine se discută. Am înţeles că deja piloţii de pe 29 de la Kogălniceanu  trec pe 21, aţi început asta,  ce faceţi cu avioanele? Le tăiaţi, le vindeţi? Şi ce faceţi cu piloţii, pentru că sunt piloţi de elită... câţiva, pe acolo sunt piloţi foarte buni, dacă puteţi să-mi daţi mai multe detalii.

 

Gl. dr. Mihai Popescu: În legătură cu avioanele… nu mai mergem pe modernizarea MIG-ului 29 pentru că intrăm în NATO şi trebuie să mergem cu avioanele care sunt în NATO, cheltuim bani degeaba. Pentru ca să păpstrăm piloţii, sunt piloţi foarte buni, sunt piloţi de elită cum le spuneţi dumneavoastră şi noi îi apreciem ca atare deci o să zboare pe MIG-ul 21 Lancer, le ducem deja avioane acolo. Altceva?

 

Reporter: ………………………?

 

Gl. dr. Mihai Popescu: Nu ştiu la ce vă interesează. Nu, nu renunţăm la niciunu deci, piloţii vor zbura în cadrul programului de zbor pe care îl avem cu Forţele Teritoriale. În numărul de ore pe care vi l-am dat la Forţele Teritoriale. Deci nu vor fi cuprinşi în cele 140 de ore de fiecare pilot, dar vor zbura şi ei la jumătate. Aparatele în sine sunt ca şi celelalte excedente………..Aparatele în sine sunt ca şi celelalte excedente, sunt foarte multe aparate de luptă, uitaţi-vă cât sunt date aparate de luptă. Asta este problema tehnicii militare care este proiectată pentru anumită misiune, se încheie misiunea, alţi bani altă distracţie.

 

Mihai Deac, Adevărul: De unde se vor lua echipaje pentru cele două fregate ştiut fiind faptul că armata se reduce şi că nu prea are marina echipaje nici pentru navele actuale şi pe de altă parte dacă aveţi în buget pentru anii 2005-2007 prevăzut şi sumele rambursării creditelor.

George Cristian Maior: Sumele sunt prevăzute în directiva de planificare şi întotdeauna am lucrat cu această ipoteză că vom achiziţiona aceste fregate. Sunt prevăzute anual, exact domnul Lungu vă poate da detalii în legătură cu aspectele financiare, planificarea pe termen mediu şi lung deci şi achiziţia acestor două fregate.

 

Gl. dr. Mihail Popescu: Iar echipajele o să le selecţionăm, încep cursurile în septembrie,din efectivul actual al forţei maritime urmând ca să înlocuim aceşti oameni, cu alţii care vor intra în Academia Navală. Să nu vă închipuiţi aceste nave vor fi, vor lucra oameni în formaţie cu mine. Sunt oameni tineri, pregătiţi ca să poată lucra în armata română, cel puţin 10-15 ani de acum înainte.

 

Reporter :…

 

Gl dr. Mihail Popescu: Efectivul marinei creşte. Noi avem marinari şi pe acele nave…şi atunci din marinarii care sunt la ora actuală excedenţi, vom aduce oameni care vor lucra pe cele două fregate care se vor alătura.

Alina Grigore, Evenimentul Zilei: Dacă tot suntem la forţele navale, armata română dispune de o unitate de scafandrii de luptă şi am o idée fixă aici. Au fost excluşi din programul de pregătire fizică, ce s-a întâmplat ? Am ridicat această problemă într-o  conferinţă de presă şi au trecut două, trei luni şi nu am primit nici un răspuns. Au nevoie de echipamente de scufundare cu circuit închis, semiînchis, magnetice care nu poate să nu fie defectate, cred că au primit vreo două până acum. Despre forţele aeriene, la avioane nu ne-a spus. Domnul ministru după ce s-a întors din Afganistan, a spus că se intenţionează achiziţionarea a câteorva avioane Hercules. Ce se întâmplă v-a cumpăra MApN aceste avioane şi la avioanele de luptă ce tipuri de avioane se are în vedere pentru înlocuirea celor existente. Şi apoi la stocurile de la Forţele Terestre, echipamente, carburanţi eu nu am citit articolul din Ziua, nu ştiu despre ce este vorba exact dar v-aş ruga să ne precizaţi dv. pentru că atunci când s-a făcut bilanţul Statului Major General, acum doi ani de zile şi l-aţi făcut public şi a fost foarte bine, poate ne invitaţi şi pe noi anul acesta, situaţia nu era deloc bună.

 

Lt.Col.  Cristinel Ghiga: Dumneavoastră anticipaţi acest bilanţ şi s-a spus că aprilie, mai va fi.

 

Reporter: Poate invitaţi şi presa. Mulţumesc.

 

Gl. dr. Mihail Popescu:  Eu am fost personal la scafandrii, s-au remediat o serie întreagă de acţiuni, se va merge pe specialişti de înaltă clasă şi în continuare compunerea marinei, deasemenea cred că vă spun un mare secret, vor intra scafandrii inclusiv în compunerea Forţelor Speciale în cadrul armatei române. Vor rămâne o parte şi la scafandrii la marină, dar vor fi şi la Forţele Speciale. Avem în vedere instruirea acestora.Privind echipamentul, urmează pe măsură ce planificăm, să luăm şi altele, în funcţie de ce bani avem nu putem să lăsăm pe unii nemâncaţi ca să cumpărăm echipamente la scafandrii. Programul de recuperare se va face, nu este nici un fel de problemă. Ei îşi continuă programul normal. Privind avioanele.

… Privind avioanele ne vom spori flota de C-130, vom vedea cum şi în ce mod, deocamdată  programe de achiziţii nu avem, s-ar putea ca nu numai noi să cheltuim, că am intrat în NATO, să putem beneficia şi de la NATO de ceva, mai mult nu vă pot spune.

 

Lt.col.Ghiga Cristinel: Dacă mai aveţi vre-o întrebare să fie ultima, vă rog.

 

Reporter: Domnul Maior, aveţi cumva un ofiţer cu relaţii publice, îl cunoaştem şi noi, la structura dumneavoastră? Dacă ne puteţi spune.

 

George Cristian Maior: Da. Uitaţi-l.Te rog să te prezinţi.

 

Gazetar: Aha!

 

Gl.dr.  Mihail Popescu: Privind celelalte stocuri de echipament, care au fost analizate la bilanţul trecut, ele au început să se completeze, dar nu la nivelul cum erau prevăzute pe vremuri, pentru că se calculau stocurile la 800 de mii de oameni şi era armata pe care urma s-o avem în 2007.

 

Lt.col.Ghiga Cristinel: Ultima întrebare, s-au ultimele întrebări domnul Dobriţoiu, vă rog.

 

Radu Dobriţoiu, Radio România Actualităţi: De mai mult timp am întrebările dar nu s-a putut. Am două întrebări: una pentru domnul Secretar de Stat George Cristian Maior, dânsul s-a referit mai devreme la contribuţia noastră financiară la NATO, nu întreb cu cât o să participăm, în schimb ştim foarte bine că bugetul de investiţii în domeniul securităţii poate fii folosit cu succese de România. După cum ştiţi Polonia a reuşit nu numai să contribuie dar şi să câştige foarte mult din acest lucru: dacă se realizează ceva sau dacă s-a înfiinţat o echipă care să trimită spre NATO planuri foarte competente prin care noi să beneficiem de aceste sume în viitor şi cum se va desfăşura această concepţie în viitor şi pentru domnul general Popescu dacă doreşte să se refere la selecţia şi pregătirea personalului care va încadra poziţiile din alianţa Nord Atlantică, acum două săptămâni a început selecţionarea acestui personal militar dacă doriţi să vă referiţi la acest lucru şi dacă implică şi o anumită reformă.

 

George Cristian Maior: Da, în legătură cu întrebarea interesantă pe acest program de investiţii, într-adevăr Polonia a beneficiat şi beneficiază în mod foarte serios de acest program, desigur odată cu admiterea noastră efectivă în NATO vom putea veni cu proiecte şi operaţionaliza fonduri de la NATO pe această dimensiune a infrastructurii militare, în orice caz noi deja pregătim o structură în cadrul ministerului, o structură, o să vedem, integrată Stat Major – Planificare, care să gestioneze proiectele legate de participarea la acest fond de investiţii şi încercarea de a obţine într-adevăr fonduri pentru elemente esenţiale de infrastructură militară.

Gen. Popescu: Privind cea de-a doua întrebare, este normal, selecţionarea nu a început numai de acum, noi avem oameni selecţionaţi de vre-o doi ani,  de când , sau cel puţin de când sunt eu  la Statul Major General, sunt aşa numitele grupuri ţintă, în care au fost incluşi: civili, militari, militari angajaţi pe bază de contract, subofiţeri, maiştri militari ofiţeri şi generali. Pe aceşti oameni i-am  trimis la studii în străinătate, l-i s-au cerut vetingul din partea structurilor responsabile cu acest lucru, funcţionează o comisie mixtă şi de la Statul Major General şi de la domnul Secretar de Stat, Maior, s-au stabilit nişte criterii, pe baza cărora aceştia vor fi admişi şi această comisie îşi desfăşoară activitatea în continuare.

 

Lt.col.Ghiga Cristinel: Domnule Secretar de Stat, domnule general, vă mulţumim şi stimaţi jurnalişti vă mulţumim pentru participarea la conferinţă, vă aşteptăm şi cu alte ocazii. Pentru jurnalişti o precizare, în următoarea oră, oră şi jumătate veţi primi pe       e-mail  slide-urile sau prezentarea făcută de domnul general Popescu, de asemenea elementele de identificare ale ofiţerilor cu Relaţiile Publice de la Departamentul de Politică de Apărare. Dacă nu aveţi o adresă de e-mail dată la Biroul de Presă, luaţi legătura cu colegii sau chiar mie, să-mi daţi adresa cât de repede. Vă mulţumim, vă dorim o zi bună.