 |
CONFERINŢĂ DE PRESĂ
Invitaţi:
Secretar de Stat George Cristian Maior |
|
Lt.col. Ghiga Cristinel: Stimaţi jurnalişti, bună dimineaţa! Desfăşurăm astăzi briefingul de presă de la M.Ap.N. Aşa cum aţi fost anunţaţi el va fi susţinut de domnul George Cristian Maior, care se va referi la unele aspecte de natură strategică şi militară rezultate în urma participăriii domniei sale la dezbaterile NATO privind implementarea deciziilor de la Praga şi integrarea în organizaţia ţărilor invitate. După aceasta, imediat, domnul general dr. Mihail Popescu şeful Statului Major General va face unele referiri concrete cu privire la procesul de restructurare şi reformă din armată. În legătură cu ceea ce va prezenta domnul general Popescu aş vrea să anunţ că vom putea transmite prin email, redacţiilor şi celor interesaţi materialul pe care îl va prezenta. |
|
|
George
Cristian Maior:
Bună dimineaţa doamnelor şi domnilor, îmi face plăcere
ca împreună cu domnul general Popescu să abordăm câteva
aspecte de interes legate de, aşa cum s-a subliniat, de procesul de
reformă şi de restructurare dar şi de legătura
acestui proces cu actualele etape de integrare a noastră în cadrul
Alianţei Nord Atlantice.
Aşa cum cunoaşteţi, în procesul de integrare în
NATO, am
încheiat practic etapa convorbirilor de aderare, o dată cu
desfăşurarea pe 9 ianuarie a celei de-a doua runde la
Bruxelles. Această etapă a reprezentat asumarea de către
România a principiilor politice, strategice şi militare ale NATO,
conturând practic participarea noastră viitoare la structurile
şi procesele aliate. Ciclul politic va continua prin transmiterea
la NATO a scrisorii ministrului de externe de angajament politic privind
continuarea reformei, însoţită de calendarul de reformă
asumat de România, precum şi prin derularea procesului de
ratificare în Parlamentele statelor membre a Protocolului de Aderare. Am
demarat un proces de dezvoltare a palierului
militar al aderării, care este destinat definirii rolului
nostru strategic şi militar în cadrul NATO, participării la
procesele de transformare a Alianţei şi bineînţeles, susţinerii
acestor elemente, prin dezvoltarea coerentă a componentei de apărare
din calendarul naţional de reformă. În
cadrul acestei a doua etape a integrării, aş dori să vă
prezint pe scurt câteva aspecte ale participării mele la Simpozionul
NATO desfăşurat pe 13 ianuarie la Oberammergau. În
fiecare an, comunitatea de planificare, analiză şi decizie din
cadrul Alianţei Nord-Atlantice se reuneşte în luna ianuarie
pentru a dezbate principalele teme aflate pe agenda strategică,
politică şi militară a organizaţiei. Este prima
reuniune de acest tip la care participă şi statele invitate. După
Summitul de la Praga, această conferinţă defineşte
practic modalităţile concrete de realizare a deciziilor luate
atunci, iar prin participarea sa la Oberammergau, România
a intrat de fapt în dezbaterea privind transformarea NATO. Mai
mult, România a fost invitată să prezinte modul în care
concepe integrarea în procesul de planificare NATO şi să
prezinte exemplul
experienţei sale proprii în domeniul planificării apărării.
În acest sens, am prezentat sistemul de planificare utilizat la nivelul
MApN cu accent pe compatibilitatea sa esenţială cu
planificarea NATO şi perspectivele de maturizare a procesului.
Trebuie spus că tranziţia va fi rapidă, comprimată
astfel încât din 2004, anul primirii în organizaţie să operăm
imediat ca membru cu drepturi depline. Anul
2003 va fi anul implementării concrete a noilor capacităţi
ale NATO, an cu impact major asupra transformării lor în structuri
flexibile, mobile, axate pe o cultură a expediţionarismului.
Ambiţiile Alianţei sunt fără îndoială foarte
ridicate şi le-am putut înţelege mult mai clar cu ocazia
participării la acest simpozion. NATO trebuie să devină o
alianţă capabilă să răspundă provocărilor
secolului XXI, în primul rând ameninţării teroriste, din
punct de vedere al capacităţii de reacţie, a forţelor
proprii şi a asumării unei game largi de operaţiuni. De
asemenea, relaţiile
Alianţei cu Uniunea Europeană au intrat într-o fază
calitativă nouă, în urma acordului din decembrie, iar
cooperarea între cele două organizaţii la nivel strategic
şi militar se va intensifica substanţial, ea răspunzând
în mod direct unor obiective politico-militare în multe privinţe
fundamental similare. Un test practic, dacă vreţi, al acestei
cooperări va fi preluarea de către UE a unor misiuni în
Balcani. La
Oberammergau s-a discutat şi problematica Forţei
de Răspuns a NATO care concentrează, în opinia mea,
noua viziune asupra mobilităţii şi flexibilităţii
capabilităţilor aliate. NRF este încă într-o fază
de definire, de clarificări conceptuale, după care se va trece
în cursul acestui an la construcţia sa propriu zisă. Va fi o
forţă mobilă, flexibilă, foarte rapid dislocabilă
în teatrul de operaţii şi care va fi compusă din capacităţi
terestre, maritime şi aeriene integrate, capacităţi luptătoare,
de sprijin de luptă şi logistice. NRF va fi configurat pentru
a îndeplini întregul spectru de misiuni al NATO. Vom fi implicaţi
în procesul de construcţie al forţei, dar este prematur în
prezent să discutăm în detaliu cum, cu ce sau când, având
în vedere caracterul incipient al discuţiilor la nivelul Alianţei. De
asemenea, s-au discutat şi aspecte ale reformei
comandamentelor NATO, care trebuie să răspunde cerinţelor
privind reacţia rapidă şi flexibilitatea, transgresând
criteriile tradiţionale date de geografie şi conceptele pur
teritoriale. Un
alt subiect de dezbatere a fost realizarea Angajamentului
de la Praga privind capabilităţile (PCC). În contextul
contribuţiei statelor invitate la NATO la acest proces, s-au
subliniat meritele participării la iniţiativele multilaterale
şi la specializarea în cadrul Alianţei. După cum ştiţi,
dorim să oferim o contribuţie calitativă la această
iniţiativă şi am deja demarat un proces de identificare a
unor domenii de specializare, pe care va trebui să le dezvoltăm
în discuţiile viitoare cu NATO. Ca
o concluzie, aş dori să subliniez că, dacă NATO
parcurge cel mai radical proces de transformare din istoria sa, România
are şansa de a se sincroniza cu acest proces, pentru a deveni în
scurt timp un aliat important şi credibil. Revenind
la calendarul aderării şi la ceea ce va urma după încheierea
rundelor de negociere de la Bruxelles, doresc să amintesc faptul că
în perioada 27-29 ianuarie 2003, la Ministerul Apărării Naţionale
vor avea loc discuţii
pe linia PARP cu membrii unei echipe de experţi NATO. Echipa
NATO va fi condusă de dl Edgar Buckley, asistentul Secretarului
General al NATO pentru Planificarea Apărării şi Operaţii.
În cadrul acestei vizite, se va discuta stadiul îndeplinirii
obiectivelor de parteneriat asumate de România, care, după cum
ştiţi, vor deveni după aderare obiective ale forţei
(Force Goals). Importanţa
acestei reuniuni rezidă în faptul că pregăteşte trecerea
la sistemul NATO de planificare a forţelor, în acest
context urmând a se discuta aspecte referitoare la viitoarea structură
de forţe a Armatei României şi a se analiza, împreună
cu experţii NATO, componenta militară a calendarului de reformă
al ţării noastre.
Acum aş vrea să fac
câteva referiri legate de anumite elemente care au fost
dezvoltate în presa de astăzi chiar pe linia aceasta a reformei
şi restructurării care ating acest element important care este
bugetul şi planificarea în sistemul militar românesc. Îmi pare rău
să spun, titlul articolului nu cred că este concordant cu
realitatea „România păcăleşte NATO” , este vorba de
articolul apărut în ziarul „Ziua”. Vreau să menţionez,
aceste informaţii sunt publice , sunt pe Internet, pot fi accesate
chiar de NATO şi nu înţeleg de ce această
transparenţă, sau cum
am putea păcăli NATO din moment ce noi înşine
le-am făcut publice. Şi tot ca o observaţie în acest
context vreau să vă informez, să reiterez ce am mai spus
de multe ori de la această tribună
că partenerii noştri sunt informaţi
sistematic şi cunosc foarte bine
desfăşurarea procesului de reformă
al ministerului având
în permanenţă consultări cu acestea.
Aceste date vreau să spun că sunt şi mai detaliate
în cadrul PARP-ului un document care
sintetizează practic toate elementele structurale ale
procesului de reformă pe toate palierele.
Sunt apoi o serie de aspecte, de judecăţi, de valori
legate de
modul în care este interpretată starea de operativitate a
armatei. Starea de operativitate
a echipamentelor, vreau să subliniez că este
de 90 sau 100%
la forţele active la acele unităţi deja operaţionalizate,
cum este Brigada 81, Batalionul 191 Arad, Batalionul 341 Topraisar etc.
Domnul general Popescu poate da mai multe detalii în acest sens. Indicatorii
aceştia de performanţă care au fost menţionaţi,
reprezintă o cifră medie la nivelul
întregii structuri de forţe active ale armatei române, o
cifră medie. Există structuri care au un grad de operaţionalitate
mult mai ridicat iar aceste cifre cresc în corelaţie cu
planul de operaţionalizare care este
într-o permanentă dinamică şi
se întinde pe intervale lungi
de timp. Vreau să zic că
nici un stat NATO nu-şi permite să menţină un
indicator la
nivelul de 100% din două motive foarte clare
şi evidente: Este
imposibil să susţii financiar acest lucru
iar în contextul actual de securitate
nu există aceea ameninţare
directă care să necesite
o reacţie imediată cu toate
forţele existente la ansamblul întregii armate. De exemplu
în ceea ce priveşte, ca să exemplific această cifră
medie
la nivelul întregii structuri de forţe, în ceea ce priveşte
numărul
de ore pe pilot de zbor, şi aceasta reprezintă o medie,
deci piloţii de la bazele aeriene operaţionalizate
execută clar un program de pregătire
în conformitate cu standardele NATO care va fi extins gradual,
tot în corelaţie cu
acest plan de operaţionalizare. În ceea ce priveşte
unele afirmaţii legate de programul SAD, informaţia conform căreia
acest sistem va mai înghiţi
milioane de dolari nu este conformă cu realitatea. În urma
unei analize pe care încă de anul trecut
am efectuat-o şi a evaluării cerinţelor
NATo referitoare la mobilitate şi dislocabilitate dacă
pot să folosesc acest termen
accentul clar s-a deplasat şi se deplasează
către sisteme mobile de comunicaţii. Aş vrea să
închei dispunând că nu suntem, nu putem fi de acord cu această
analiză, 100 de mii de oameni în armată la un buget
de un miliard de dolari, doar 2000 de militari capabili să răspundă
la cerinţele NATO. Ea ignoră situaţia din teren cât
şi
aceste cerinţe ale NATO. Vreau să repet că la ora
actuală
850 de militari români participă la
misiuni internaţionale şi este una dintre cele mai
impresionante cifre comparabile
şi cu participarea multor state NATO
la astfel de operaţiuni şi chiar mai ridicată a
multor state NATO, la care se adaugă 400 gata permanent de a pleca
în
misiune fie în Bosnia fie în Kosovo.
Efortul pe care îl presupune această participare
se suprapune cu cerinţele de fonduri
pentru restructurare şi modernizare.Doar o abordare graduală
a efortului permite
implementarea tuturor obiectivelor
ce revin M.Ap.N. În contextul
operaţionalităţii României de naţiunile
invitate să adere la NATO. Deci trimiterea şi capacitatea de
susţinere
în teatru a 2000 de oameni instruiţi şi echipaţi
la standarde NATO este deci departe de a reprezenta o bagatelă,
este o contribuţie
în condiţiile exigenţelor NATO
extrem de mare care poate fi comparată cu cea a unei armate
întregi din unele din statele
invitate. Poate domnul general Popescu va da mai multe amănunte
în legătură cu acest aspect. Eu vă mulţumesc. Gl.
dr. Mihail Popescu:
Vă mulţumesc domnule secretar de stat, n-aş vrea să
critic pe cei care au scris articolul pentru faptul că am impresia
că s-a plecat de la o problemă mai puţin dezbătută
şi de către noi şi
cred că o discuţie la nivelul SMG va putea să lămurească
mai bine problemele. Vreau
să vă arăt câteva aspecte
legate în primul rând de planificarea restructurării
marilor unităţi şi unităţilor din Armata
României. Din acest grafic rezultă ceea ce afirmam până acum
că
vârful de sarcină pe care l-am avut în reorganizarea
şi restructurarea armatei l-a prezentat anul 2002, cu toate operaţionalizările,
reorganizările structurale, transformările
şi unităţile desfiinţate. În anul 2003 sunt
planificate
cele care sunt afişate pe acest ecran.
De ce am început de aici, pentru faptul
că în sliedul următor vreau să vă arăt
la ce trebuie să ajungem, practic la forţa obiectiv 2007, pe
care
noi am mai dezbătut-o cu diferite prilejuri.
Acest slide arată directivele generale
pe care le vom urma pentru implementarea
structurii forţei obiective. De remarcat că forţa
obiectivă
va fi organizată în două tipuri de forţe, acestea
vor fi forţele active şi cele teritoriale, va dispărea
rezerva. Efectivele totale ale acestora
vor cuprinde aproximativ 90.000 de oameni, 75.000 de militari
ţi 15.000 de civili.
Forţele active vor constitui nucleul forţelor armate pe
timp de pace, planificăm ca acestea să fie
pe deplin echipate şi încadrate cu personal profesionist.
Le vom aloca cea mai mare parte a resurselor pentru
a ne asigura că pot să-şi îndeplinească
angajamentele interne şi internaţionale. Nu trebuie înţeles
în schimb că aceşti 60.000 de oameni din cele trei categorii
de forţe ale armatei vor fi
gata de acţiune imediat. Noi am dat acolo capacitatea de
luptă,
7 până la 30 de zile.
Urmează ca săptămâna viitoare să negociem cu
echipa NATO
acest mod de acţiune
în cadrul convorbirilor care au fost deja anunţate
de domnul secretar de stat
şi vă vom anunţa când vom ajunge
la concluziile respective modul de acţiune. Gl.dr.
Mihail Popescu:
Asa cum vă spuneam, de nenumarate ori, aceste forţe active,
unele vor fi high readyness, adică pregătite ca să intre
imediat in acţiune, este vorba de până la 7 zile, altele vor
fi medium readyness, cu o anumita pregatire si altele vor fi low
readyness, pentru că nu ne vom permite cu resursele pe care le avem
sa mentinem la capacitate de luptra completa toate fortele de care
dispunem. Legat
de capacitatea de luptă sau operativă, aş vrea să…sunt
foarte multi parametrii de care trebuie să ţinem seama, dar
cei mai importanti sunt 5: Unul,
este vorba despre existenţa tehnicii. Deci, aceasta tehnică
există, o luăm rând pe rând şi o să vă arăt
că există la toate categoriile de forţe. A
doua, reprezinta starea, din punct de vedere tehnic , adica ea poate sa
actioneze sau nu. A
treia reprezinta incadrarea cu personal. A
patra reprezinta pregatirea personalului respectiv, ca sa poata folosi
tehnica la parametrii la care ea este in dotare. Si,
in sfarsit a cincea ar fi existenta resurselor ca aceasta tehnica sa
functioneze pe o anumita perioada de timp, cat
este planificata. Mai
sunt si altele. Daca
am lua, de exemplu, numai autovehiculele care sunt in Armata Romana,
adica peste 540.000 si le-am cumpara la toate baterii acum, am cheltui
banii degeaba, pentru ca dupa 3 ani ar trebui sa le scoatem. Deci noi
functionam, in functie de mediul de securitate in care actionam, pe 28%
capacitate de lupta, 30-40 %, daca avem in vedere intreaga tehnica. Daca
avem in vedere tehnica la high ready less, atunci mergem pe 100%. Pentru
medium ready less, mai trebuie sa mai facem ceva pregatiri cu personalul,
iar la low ready less sunt si alte probleme pe care trebuie sa le luam
in considerare, economia nationala, ca sa completam aceasta tehnica. Dupa
cum vedeti forta obiectiv 2007, are forta aceasta activa de 60.000 de
oameni si o forta teritoriala, de 30.000 de oameni. Vom acorda 80 % din
buget pentru forta activa, astfel incat sa o mentinem la nivel de
actiune si la forta teritoriala 20 %. Dupa
cum vedeti gradul de incadrare cu personal variaza intre 5 si 70 % la
forta teritoriala, si uitati-va jos acolo, ne propunem ca sa o
operationalizam dupa 90, sau pana la un an de zile. Completam,
cele care sunt cu 5 % vor fi intr-un an de zile gata operative, Asa se
procedeaza in toate armatele din lume. Nu
ne putem permite sa mentinem toata armata pe picior de razboi. Eu cred
ca singura armata din lume care este acum pe picior de razboi este
Irakul. SUA nu, pentru ca are alte forte care nu le-a activat. Irakul
cred ca ar putea constitui un exemplu din acest punct de vedere. Vreau
sa mergem pe categorii de forte. Organizarea
fortelor terestre romane. Eu am aici, am prezentat-o de mai multe ori.
Iata partea din fortele active, care este in partea stanga, este vorba
de fortele teritoriale si mai sunt cateva forte, eset vorba despre
Comandamentul garnizoanei Bucuresti. Vedeti
tehnica pe care am dat-o. La
tancuri, in Romania exista la ora actuala 1375 de tancuri. In cadrul
fortelor active, noi vom repartiza numai 270, la fortele teritoriale vom
avea 48 si ramane un excedent de 63 de tancuri care practic, acestea
sunt in depozit. La
fel si din celelelate,din cele 486, nu au toate baterie, nu au toate
echipaj, si deasemenea echipajul nu a executat
cel putin cu tancul,atat cat trebuie pentru un echiaj instruit. Nu
le putem tine practic la nivelul de high ready. Din aceasta cauza,
atunci cand se citesc diferite date statistice dat
e contabili, deci nu de operatori, caci si aicea este o problema,
Statul Major General lucreaza cu niste parametrii, Directia Planificare
cu altii. Pai ei sunt contabili, ei au in evidenta tot, toate cele 1375
de tancuri. Dar practic, pe noi, pe cei din Statul Major ne intereseaza
care sunt gata de lupta intr-o anumita faza, pe ce mai contam in
fortele teritoriale. Restul
de evidenta, cum o tin ei acolo, este treaba lor, pentru ca in Armata
totul se tine in evidenta. Stiti ca si bocancii se strica, ei sunt
tinuti in evidenta pana vine cineva si ii taie. Atunci se scad. Deci,
din acest punct de vedere atunci cand impartim cantitatea totala la
tancurile care sunt operative ne da un grad de operativitate de sa zicem
30%, 28%, ori noi pe acesta contam si aceasta este capacitatea de lupta
la momentul actual al Armatei Romane. Nu
am tinut nimic secret, am dat-o si asa se procedeaza in toate armatele
din lume. La
fel cu vehiculele blindate. Sunt
la fel, aceleasi lucruri, sunt si aici foarte multe excedente. Tunurile
mai mari de 100 mm. Avem
prin tratatul CFE dreptul la 1475 de guri de foc de peste 100 de mm. Dar
acest 1475 de guri de foc pe acre noi le avem nu le putem folosi
pe toate in structura pe care noi o proiectam pentru 2000-2007. Acelea
operative sunt acestea care sunt 270. Restul sunt in diferite grade de
operativitate, v-am spus de la 5 pana la 75 %, la fortele teritoriale.
Le vom ridica nivelul de operativitate atunci cand mediul de securitate
impune acest lucru. Privind
operationalizarea structurilor. La
nivelul fortelor terestre in 2001, s-au operationalizat marile unitati
pe care le vedeti pe slide, in 2002 s-au operationalizat acestea, in
2003 ne propunem sa operationalizam pe cele pe care le vedem pe slide-ul
pe care il vedeti. De
fapt aceasta este forta operativa a trupelor de uscat a fortelor armate
romane si acestea, deci inca odata subliniez, unele sunt la un inalt
nivel de pregatire, altele la un mivel mediu de pregatire si altele la
un nivel de pregatire mai mic. De
ce, pentru ca cerintele procesului de operationalizare necesita mai
multe etape. Incadrearea,
v-am spus este de 90% cu profesionisti, asigurarea cu echipamente majore
de 100%. Folosirea
procedurilor NATO in activitatea de rutina, deci nu asa ca a auzit
cineva despre standarde NATO, folosirea limbii engleze in comunicarea de
rutina, alocarea ritmica a resurselor impreuna cu Directia Planificare
si bineinteles celelalte probleme privind instruirea echipajului. Noi,
la sfarsitul anului 2003, miam ca fortele active vor fi profesionalizate
iar subofiterul va fi cel care v-a constitui coloana vertebrala a
Armatei. Privind
fortele aeriene, aceasta este organizarea acestora, pe care o prezint in
slide. Observati ca toate acestea in armata noastra sunt parte a
fortelor aeriene, iar capacitatile de aparare aeriana, au drept scop
protectia bazelor. De
ce va spun aceasta, pentru ca stiti ca exista in alte armate din NATO,
aeronave care sunt destinate pentru trupe de uscat, pentru marina si
pentru aviatie. Le
avem pe toate acestea si le vom retine pe toate acestea la aviatie si
vor actiona in actiuni de sprijin pentru celelalte categorii de forte
armate. Vedeti si aici ca sunt 7 de avioane de lupta, pe acestea ne
bazam, si acestea sunt impartite in cele 3 grade de actiune, si raman
excedente , mai multe decat sunt, 164. Noi
ne vom stradui sa cream o structura, adica o strategie de inzestrare
care va fi gata anul acesta privind inlocuirea aeronavelor la care noi
renuntam, cu alte aeronave de alte generatii. Adică
o strategie de înzesrare care va fi gata anul acesta privind înlocuirea
aeronavelor la care noi renunţăm, şi care sunt în NATO,
dasr până atunci, noi trebuie să ne orientăm la înmceput
pe realizarea infrastructurii carte să permită aterizarea sau
operarea cu aceste nave pe teritoriul României. Acest lucru nu există
la ora actuală. Privind forţele aeriene, acestea suntr forţele
care au fost operaţionalizate. Cerşterea nivelului de
instruire a forţelor, aţa cum spunmea şi domnul secretar
de stat, până la 140 de ore de zbor pentru piloţii avioanelor
şi elicopterelor destinate pentru conmducerea opereaţiunilor
la NATO şi până la 70 de ore de zbor pentru piloţii de
pe celelalter aeronave. Acestea sunt posibilităţile, aşa
ne-am planificat.
Sigur, cei din NATO zboară la ora actuală circa 180 de
ore dar , de l a14-16 ore de la cât am plecat în 2001 până la
140 de ore vă rog sdă vedeţi că s-a mărit cam
de zece ori posibilitatea de instruire şi capacitatea de acţiune
a piloţilor noştri. Şi încă o dată subliniez
elaborarera strategiei de înlocuire a mijloacelor care îşi
epuizează resursele tehnice în perioada 2007-2010. Perioadă
în care MIG-urile 21 LANCER
vor ieşi din dotarea Armatei Române. Privind Forţele
Navale, aceasta este situaţia lor, conform sarcinilor de protecţie
de apărare a apelor interne, şi forţe pentru apele din adâncime.
Forţele navale au în compunerea lor şi un batalion de
infanterie marină, după cum vedeţi. Mizăm pe Forţa
Activă, ceea ce este trecut în partea stângă. Vedeţi că
deşi s-a discutat, s-au achiziţionat cele două fregate,
noi mergem pe unu pentru că după ce vor intra acelea în
dotare şi vedem ce misiuni le dăm atunci le introducem în
structura noastreă de forţe. Stadiul echipamentului înfăţişatz
ăn partea de jos a slideului repreziontă numărul de nave
principale corespunzătoare cu Forţs Program 2003 şi cele
identificate ... Vedeţi că sunt foarete multe şi acestea.
Privind structurile, operaţionalizarea lor urmărea şi va
urmări şi în conmtinuare creşterea compatzibilităţii
acestora, a capacităţii acestor categorii de forţe de
acţiona în cadru întrunit cu celelalte categorii de forţe
cât şi în cadru multinaţional, în bazinul Mării Negre
şi cel al Mării Mediterane. Nivelul de instruire al Forţelor
Navale va creşte prin planificarea a 45 de zile ieşire pe mare
şi 140 de ore pentru navele aflate în Forţele Active , şi
pentru celelalte nave nivelul de instruire va cuprinde peste 20 de zile
ieşire pe mare şi 70 de ore de marş. Privind participarea
Armatei Române la operaţiuni de menţinere a păcii noi
le-am făcut publice. În total România are să participe 1411
militari şi 819 sunt în teatrul de operaţiuni în acest
moment. În anul 2003 Armata Română are resursele asigurate pentru
1200 de militari. Nu este puţin, subliniez ceea ce spunea şi
domnul secretar de stat Maior, aduceţi-vă amintea că
pentru susţinerea celor 400 , sunt 405 militari din Enduring
Freedom au fost şi sunt necesaare 30 de milioane de dolari. Noi aât
ne-am planificat pentru anul carew a trecut, anul 2002, am avut bani
pentruz susţinerea în teatru, dacă vă aduceţi
aminte, 500 de militari, când ni s-au solicitat cei 400 de militari de
la batalionul de la Craiova, s-au solicitat şi fonduri în plus.
Acum, ne-am planificat 1200. Am terminat, vă mulţumesc pentru
atenţie şi vă răspund cu plăcere la întrebările
dumneavoastră. George
Cristian Maior: Întradevăr,
apariţia unor asemenea articole este până la urmă
benefică pentru că creează o asenmenea dezbatere şi
provoacă, cred eu, o intensificare a comunicării
pe nişte chestiuni de mare interes pentru dumneavoastră
ceea ce a deranjat a fost titlul ”România păcăleşte
NATO”
şi într-un fel mă simt vizat prin aceste discuţii
pe care le am tot timpul... Gl.
dr. Mihail Popescu:
Nu, că poza era a mea. George
Cristian Maior:
Deci nu păcălim NATO, NATO are chiar mai detaliat aceste cifre
cum le aveţi şi dumneavoastră, mult mai detaliat în
acest document care se numeşte PARP perspectiva de evoluţie a
modului de operaţionalizare pe segmentele menţionate de domnul
general Popescu. Dar până la urmă dintr-un asemenea articol
am putut să facem această prezentare şi într-adevăr
aşa cum am discutat cu dl. general Popescu şi sugestia este
foarte bună şi ne-am gândit la un bilanţ după încheierea
convorbirilor militare cu NATO din luna februarie. Gl.
dr. Mihail Popescu:
O să discutăm şi cu domnul ministru şi la sfârşitul
lui martie, începutul lui aprilie vom face bilanţul, dar acum
trebuie să terminăm ce am început, adică convorbirile cu
NATO şi atunci facem un bilanţ pe ce am făcut şi pe
ce facem în continuare. Lt.
Col. Cristinel Ghiga:
Puneţi câte una sau două întrebări ca să aibă
timp toţi să pună întrebări. Ciprian
Bălţoiu, BBC: Spuneţi-mi care este bugetul cu care România
va contribui la bugetul NATO şi dacă există acces la
secretele NATO şi care este situaţia cu stagiul militar
obligatoriu la discuţiile privind schimbarea Constituţiei,
spre ce variantă se merge? George
Cristian Maior:
Deci contribuţia la bugetele NATO, pentru că este vorba de mai
multe bugete, bugetul civil, militar şi programul de investiţii
al NATO care este un fond separat la care nu doar contribuim ci şi
beneficiem de anumite sume dacă avem anumite proiecte în zona
infrastructurii militare, deci contribuţia noastră la aceste
bugete va fi făcută publică la momentul semnării
documentului de aderare. Este ceea ce s-a agreat în discuţiile cu
NATO,m asta vorbind şi de elementele de transparenţă care
ţin de unele procese şi pe care trebuie să le înţelegem
şi noi, sunt state care continuă convorbirile şi nu
este adecvat să menţionăm acest lucru până
nu se încheie tot procesul de discuţie cu cele 7 state invitate.
În orice caz este o sumă pe care planificasem şi care este
dimensionată pe o ţară ca România de dimensiunile sale
şi de armata pe care o are o ţară ca România. În ceea
ce priveşte accesul la secretele NATO au fost şi discuţii
pe această chestiune la Bruxelles au fost reprezentanţii la
aceste discuţii inclusiv de şeful recent înfiinţatului
ORNIS care va gestiona asemenea aspecte şi care va asigura legătura
cu NATO ca unică instituţie pe aceste chestiuni. Vreau să
menţionez că şi în contestul vizitei de la sfârşitul
acestei luni, elemente legate de protecţia informaţiilor
clasificate vor fi discutate cu factori din NATO şi este o
chestiune separată de Ministerul Apărării pe capitolul 4,
în orice caz accentul este în acest moment pe operaţionalizarea
cadrului legislativ pe care îl avem în acest moment, crearea
structurilor necesare din punct de vedere material pentru protecţia
acestor informaţii în toate instituţiile care au legătură
cu NATO şi debutul procesului de veting ţn privinţa
persoanelor care vor lucra cu informaţii NATO, un proces care se va
desfăşura şi în cadrul MapN. Gl.
dr. Mihail Popescu: Da,
eu vă pot informa că în privinţa veting-ului cadrele cu
funcţii de răspundere din SMG l-au primit, cei care sunt
delegaţi ca să negocieze cu NATO, nici nu începeau
negocierile dacă nu primeam asemenea veting. Da, de fapt e un fel
de informare, în privinţa vetingului cadrele cu funcţii de răspundere
din Statul Major General, deci aceia au primit, cei care sunt implicaţi...
vetingul. Adică cei care sunt delegaţi să negocieze cu
NATO. Nici nu începeau negocierile dacă nu primeau asemenea veting.
În legătură cu stagiul militar , v-aş ruga să daţi
slidul doi. Nu este o problemă, dacă vreţi, de populism,
din partea Armatei sau din partea şefului Statului Major General.
Uitaţi-vă câţi militari are Armata Română în
2007. Deci 75.000 de militari, de la şeful Statului Major General,
cine o fi atunci, până la ultimul soldat. Potenţialul
demografic al României necesită ca noi, în fiecare an, să luăm
în armată în jur de 120.000 – 140.000 de militari, deci nu încap
în structurile Armatei. Din acest punct de vedere opţiunea pe care
noi am luat-o şi propunerea pe care am făcut-o conducerii
superioare poşitice a României, Parlamentului, ca să trecem
la această armată de profesionişti şi să găsim
o altă modalitate de pregătire a populaţiei pentru apărarea
ţării. Propunerea pe care noi am făcut-o deci aceasta
este, s-au discutat ca un prim pas reducerea stagiului militar, s-a căzut
de acord ca acesta -
s-a şi scris în presă -
să fie de 9 luni, urmând ca pe parcurs, până cănd
implementăm forţa aceasta Proiect
2007, Armata Română să fie profesionistă. Nu
ştiu celelalte structuri militare ale României, urmează să
le analizăm, se discută în Parlament,
nu ştiu ce forme va avea Constituţia nouă, pentru
că nu noi lucrăm la ea, noi am făcut aceste propuneri. Lt.
col. Ghiga Cristinel:
George Mihalcea, B1TV. George
Mihalcea, B1TV:
Două întrebări pentru domnul general Mihai Popescu. Care sunt
domeniile de specializare care vi le-aţi propus în cadrul dezvoltării
forţei pentru 2007 şi a doua întrebare: care este ponderea
unităţilor operaţionalizate
pentru NATOîn momentul de faţă faţă de
restul forţelor de care dispunem. Gl.
dr. Mihai Popescu:
Da, sigur, se vorbeşte foarte mult despre specializare. În
structura de forţe pe care noi o avem, în primul rând creem o
structură de forţe pentru apărarea teritoriului naţional.
În cadrul acestei structuri de forţe vom avea şi anumite forţe
specializate care vor acţiona cu forţele specializate în
cadrul NATO. Şi
aici mă refer la cele care deja sunt trecute în presă, e
vorba de vânători de munte, aviaţie de transport strategic,
MBC, medici,
Informaţii şi aletele. George
Cristian Maior:
Îmi permiteţi şi mie, aici vreau să spun, în contextual
dezbaterilor de la Oberamergaugh s-a pus şi această problemă
a specializării. Şi acest concept este într-un stadiu de
dezbatere la NATO foarte incipient, au fost discuţii foarte
dezvoltate pe conceptual de specializare din punct de vedere military,
din punct de vedere al contribuţiei anumitor state pe anumite zone
de specializare unde există o anumită tradiţie, o anumită
stare de excelenţă pe zonele menţionate, deci este un
element care se află în studiu, care nu este încă clarificat
complet la nivelul NATO şi care nu poate, în orice caz, să
substituie contribuţia statelor la conceptual de apărare
colectivă care este mult mai masivă. Gl.
dr. Mihai Popescu:
Mai am o
întrebare: ponderea unităţilor operaţionalizate. Cred că
din punct de vedere al numărului de unităţi nu este
relevantă aceasta, dar dacă puneţi planşa numărul
2, slidul numărul 2, vedeţi că din cei 90.000 de oameni
care fac parte din
Ministerul Apărării Naţionale, din Armata Română
în 2007, 60.000 din aceştia sunt în această forţă
activă. Aceasta cred eu că este mai ……… dacă vă
spun câte unităţi sunt în forţa teritorială, câte
unităţi sunt în forţa activă e un număr
nerelevant. Deci
60.000 de oameni. Este un procent foarte mare şi este, dacă
vreţi, un obiectiv foarte ambiţiosem dacă vom putea să-l
menţinem. Lt.
col. Ghiga Cristinel: Ziua,
după care Antena 1. Doru
Dragomir, Ziua:
Cu permisiunea dumneavoastră, pentru că am făcut obiectul
conferinţei de presă timp de 30 de minute, aş dori să
vă fac o singură precizare de faţă cu colegii, ca să
nu existe nici un dubiu: printr-o adresă adresată Ministerului
Apărării Naţionale în data de 6 ianuarie am solicitat
anumite date care erau punctuale.
Mi s-a răspuns destul de târziu, evaziv şi probabil
din această cauză dumneavoastră v-aţi simţit
obligat să faceţi precizările de astăzi. S-ar putea
găsi o modalitate mult mai plăcută de a rezolva o
solicitare a unui ziarist adresate Ministerului Apărării Naţionale.
Aceasta ar fi precizarea. Întrebările:
prima, pentru domnul Maior. Aţi amintit dumneavoastră
la începutul conferinţei de presă despre forţa de răspuns
a NATO. M-ar interesa dacă este acelaşi lucru cu Forţa de
Reacţie Rapidă a NATO şi dacă da, în cadrul discuţiilor
pe care le-aţi avut
în cadrul negocierilor privind aderarea, dacă s-a stabilit
cu ce va particip a România la această Forţă de Răspuns
a NATO, ar fi prima întrebare pentru dumneavoastră.
O a doua întrebare, nu ştiu cui s-o adresez, ori
dumneavoastră ori domnului gl. Popescu,
mă interesează dacă în momentul de faţă
se fac selecţionări pentru
un eventual spital de campanie care să plece în Kuwait sau
într-o zonă apropiată Irakului şi dacă este adevărată
informaţia că în perspectivă se are în vedere şi
pregătirea unui8 Batalion de infanterie pentru o eventuală
solicitare din partea Statelor Unite deoarece aţi spus că România
sprijină în continuare eforturile privind lupta împotriva acţiunilor
teroriste şi aşa mai departe. Vă mulţumesc mult. George
Cristian Maior:
În primul rând vreau să menţionez că nu tu ai făcut
obiectul conferinţei de presă ci articolul ca atare, şi
am spus: chiar e o chestiune, zic eu,
pozitivă, pentru că a generat o asemenea dezbatere. Doar
titlul a fost un aspect care a deranjat pentru că nu corespunde
realităţii care este cunoscută la noi. În ceea ce priveşte
Forţa de Răspuns, conceptual este Forţă de Răspuns,
este NATO RESPONSE FORCE, aşa este definit în deciziile de la
Praga şi sub acest concept se dezbate la nivel NATO. Vreau să
vă spun că această manifestare la care am participat a
fost prima manifestare, prima conferinţa a planificatorilor NATO când
s-a abordat Forţa de Răspuns a NATO. Ea este cum am spus într+o
dezbatere la nivel incipient, nu s-a pus problema statelor care participă,
cu ce forţe participă, ci conceptual integrat asupra acestei
forţe,
modul de construcţie a sa, arhitectura sa, după care,
normal, în procesul de planificare care se va desfăşura la
NATO se va vedea
în funcţiile de definiţiile care vor fi agreate în
cadrul planificării NATO statele care vor
participa şi cu ce vor participa. Gl.
dr. Mihai Popescu:
A
doua întrebare… eu nu am primit asemena ordin. Sau poate domnul maior
care se ocupă cu politica de apărare…?!? George
Cristian Maior:
Nu, deci nu au existat asemenea discuţii concrete sau solicitări
concrete, în orice caz eu nu aş exclude absolut nimic în acest
moment. Lt.
col. Ghiga Cristinel: Antena
1 dacă aveţi o întrebare. Şi mai e cineva? Va trebui să
încheiem cât de curând deci încă trei... Vă rog să
fie şi scurte întrebările. Adelin
Petrişor, Antena 1:
Domnule secretar de stat, referitor la ultima întrebare pusă de
Doru, dar faceţă aceste pregătiri? Nu aţi primit
nici o solicitare dar e vorba de un spital de campanie şi de un
Batalion de infanterie. Faceţi pregătiri pentru posibila
deplasare a acestor trupe? Asta prima (întrebare). George
Cristian Maior:
Nu. Adelin
Petrişor, Antena 1:
Ok.
Pentru că nu aţi fost destul de clar. Şi aţi vorbit
de reforma în aviaţie. Sper să nu mă acuzaţi că
am idei puţine şi fixe. Anul trecut vorbeaţi de un
proiect de revitalizare a MIG-ului 29, chiar un proiect
de buget, cam cât ar costa, cu cine se discută. Am înţeles
că deja piloţii de pe 29 de la Kogălniceanu
trec pe 21, aţi început asta,
ce faceţi cu avioanele? Le tăiaţi, le vindeţi?
Şi ce faceţi cu piloţii, pentru că sunt piloţi
de elită... câţiva, pe acolo sunt piloţi foarte buni,
dacă puteţi să-mi daţi mai multe detalii. Gl.
dr. Mihai Popescu:
În legătură
cu avioanele… nu mai mergem pe modernizarea MIG-ului 29 pentru că
intrăm în NATO şi trebuie să mergem cu avioanele care
sunt în NATO, cheltuim bani degeaba. Pentru ca să păpstrăm
piloţii, sunt piloţi foarte buni, sunt piloţi de elită
cum le spuneţi dumneavoastră şi noi îi apreciem ca atare
deci o să zboare pe MIG-ul 21 Lancer, le ducem deja avioane acolo. Altceva? Reporter:
………………………? Gl.
dr. Mihai Popescu:
Nu
ştiu la ce vă interesează. Nu, nu renunţăm la
niciunu deci, piloţii vor zbura în cadrul programului de zbor pe
care îl avem cu Forţele Teritoriale. În numărul de ore pe
care vi l-am dat la Forţele Teritoriale. Deci nu vor fi cuprinşi
în cele 140 de ore de fiecare pilot, dar vor zbura şi ei la jumătate.
Aparatele
în sine sunt ca şi celelalte excedente………..Aparatele în
sine sunt ca şi celelalte excedente, sunt foarte multe aparate de
luptă, uitaţi-vă cât sunt date aparate de luptă.
Asta este problema tehnicii militare care este proiectată pentru
anumită misiune, se încheie misiunea, alţi bani altă
distracţie. Mihai
Deac, Adevărul:
De unde se vor lua echipaje pentru cele două fregate ştiut
fiind faptul că armata se reduce şi că nu prea are marina
echipaje nici pentru navele actuale şi pe de altă parte dacă
aveţi în buget pentru anii 2005-2007 prevăzut şi sumele
rambursării creditelor. George Cristian Maior: Sumele sunt prevăzute în directiva de planificare şi întotdeauna am lucrat cu această ipoteză că vom achiziţiona aceste fregate. Sunt prevăzute anual, exact domnul Lungu vă poate da detalii în legătură cu aspectele financiare, planificarea pe termen mediu şi lung deci şi achiziţia acestor două fregate. Gl.
dr. Mihail Popescu:
Iar echipajele o să le selecţionăm, încep cursurile în
septembrie,din efectivul actual al forţei maritime urmând ca să
înlocuim aceşti oameni, cu alţii care vor intra în Academia
Navală. Să nu vă închipuiţi aceste nave vor fi, vor
lucra oameni în formaţie cu mine. Sunt oameni tineri, pregătiţi
ca să poată lucra în armata română, cel puţin
10-15 ani de acum înainte. Reporter
:… Gl
dr. Mihail Popescu:
Efectivul marinei creşte. Noi avem marinari şi pe acele
nave…şi atunci din marinarii care sunt la ora actuală
excedenţi, vom aduce oameni care vor lucra pe cele două
fregate care se vor alătura. Alina
Grigore, Evenimentul Zilei:
Dacă tot suntem la forţele navale, armata română dispune
de o unitate de scafandrii de luptă şi am o idée fixă
aici. Au fost excluşi din programul de pregătire fizică,
ce s-a întâmplat ? Am ridicat această problemă într-o
conferinţă de presă şi au trecut două,
trei luni şi nu am primit nici un răspuns. Au nevoie de
echipamente de scufundare cu circuit închis, semiînchis, magnetice
care nu poate să nu fie defectate, cred că au primit vreo două
până acum. Despre forţele aeriene, la avioane nu ne-a spus.
Domnul ministru după ce s-a întors din Afganistan, a spus că
se intenţionează achiziţionarea a câteorva avioane
Hercules. Ce se întâmplă v-a cumpăra MApN aceste avioane
şi la avioanele de luptă ce tipuri de avioane se are în
vedere pentru înlocuirea celor existente. Şi
apoi la stocurile de la Forţele Terestre, echipamente, carburanţi
eu nu am citit articolul din Ziua, nu ştiu despre ce este vorba
exact dar v-aş ruga să ne precizaţi dv. pentru că
atunci când s-a făcut bilanţul Statului Major General, acum
doi ani de zile şi l-aţi făcut public şi a fost
foarte bine, poate ne invitaţi şi pe noi anul acesta, situaţia
nu era deloc bună. Lt.Col.
Cristinel Ghiga:
Dumneavoastră anticipaţi acest bilanţ şi s-a spus că
aprilie, mai va fi. Reporter:
Poate invitaţi şi presa. Mulţumesc. Gl.
dr. Mihail Popescu: Eu
am fost personal la scafandrii, s-au remediat o serie întreagă de
acţiuni, se va merge pe specialişti de înaltă clasă
şi în continuare compunerea marinei, deasemenea cred că vă
spun un mare secret, vor intra scafandrii inclusiv în compunerea Forţelor
Speciale în cadrul armatei române. Vor
rămâne o parte şi la scafandrii la marină, dar vor fi
şi la Forţele Speciale. Avem în vedere instruirea
acestora.Privind echipamentul, urmează pe măsură ce
planificăm, să luăm şi altele, în funcţie de
ce bani avem nu putem să lăsăm pe unii nemâncaţi ca
să cumpărăm echipamente la scafandrii. Programul de
recuperare se va face, nu este nici un fel de problemă. Ei
îşi continuă programul normal. Privind avioanele. …
Privind avioanele ne vom spori flota de C-130, vom vedea cum şi în
ce mod, deocamdată programe
de achiziţii nu avem, s-ar putea ca nu numai noi să cheltuim,
că am intrat în NATO, să putem beneficia şi de la NATO
de ceva, mai mult nu vă pot spune. Lt.col.Ghiga
Cristinel:
Dacă mai aveţi vre-o întrebare să fie ultima, vă
rog. Reporter:
Domnul Maior, aveţi cumva un ofiţer cu relaţii publice,
îl cunoaştem şi noi, la structura dumneavoastră? Dacă
ne puteţi spune. George
Cristian Maior:
Da. Uitaţi-l.Te rog să te prezinţi. Gazetar:
Aha! Gl.dr.
Mihail Popescu:
Privind celelalte stocuri de echipament, care au fost analizate la bilanţul
trecut, ele au început să se completeze, dar nu la nivelul cum
erau prevăzute pe vremuri, pentru că se calculau stocurile la
800 de mii de oameni şi era armata pe care urma s-o avem în 2007. Lt.col.Ghiga
Cristinel:
Ultima întrebare, s-au ultimele întrebări domnul Dobriţoiu,
vă rog. Radu
Dobriţoiu, Radio România Actualităţi:
De mai mult timp am întrebările dar nu s-a putut. Am două întrebări:
una pentru domnul Secretar de Stat George Cristian Maior, dânsul s-a
referit mai devreme la contribuţia noastră financiară la
NATO, nu întreb cu cât o să participăm, în schimb ştim
foarte bine că bugetul de investiţii în domeniul securităţii
poate fii folosit cu succese de România. După cum ştiţi
Polonia a reuşit nu numai să contribuie dar şi să câştige
foarte mult din acest lucru: dacă se realizează ceva sau dacă
s-a înfiinţat o echipă care să trimită spre NATO
planuri foarte competente prin care noi să beneficiem de aceste
sume în viitor şi cum se va desfăşura această
concepţie în viitor şi pentru domnul general Popescu dacă
doreşte să se refere la selecţia şi pregătirea
personalului care va încadra poziţiile din alianţa Nord
Atlantică, acum două săptămâni a început selecţionarea
acestui personal militar dacă doriţi să vă referiţi
la acest lucru şi dacă implică şi o anumită
reformă. George
Cristian Maior:
Da, în legătură cu întrebarea interesantă pe acest
program de investiţii, într-adevăr Polonia a beneficiat
şi beneficiază în mod foarte serios de acest program, desigur
odată cu admiterea noastră efectivă în NATO vom putea
veni cu proiecte şi operaţionaliza fonduri de la NATO pe
această dimensiune a infrastructurii militare, în orice caz noi
deja pregătim o structură în cadrul ministerului, o structură,
o să vedem, integrată Stat Major – Planificare, care să
gestioneze proiectele legate de participarea la acest fond de investiţii
şi încercarea de a obţine într-adevăr fonduri pentru
elemente esenţiale de infrastructură militară. Gen.
Popescu: Privind cea de-a doua întrebare, este normal, selecţionarea
nu a început numai de acum, noi avem oameni selecţionaţi de
vre-o doi ani, de când ,
sau cel puţin de când sunt eu
la Statul Major General, sunt aşa numitele grupuri ţintă,
în care au fost incluşi: civili, militari, militari angajaţi
pe bază de contract, subofiţeri, maiştri militari ofiţeri
şi generali. Pe aceşti oameni i-am
trimis la studii în străinătate, l-i s-au cerut
vetingul din partea structurilor responsabile cu acest lucru, funcţionează
o comisie mixtă şi de la Statul Major General şi de la
domnul Secretar de Stat, Maior, s-au stabilit nişte criterii, pe
baza cărora aceştia vor fi admişi şi această
comisie îşi desfăşoară activitatea în continuare. Lt.col.Ghiga
Cristinel:
Domnule Secretar de Stat, domnule general, vă mulţumim şi
stimaţi jurnalişti vă mulţumim pentru participarea
la conferinţă, vă aşteptăm şi cu alte
ocazii. Pentru jurnalişti o precizare, în următoarea oră,
oră şi jumătate veţi primi pe
e-mail slide-urile
sau prezentarea făcută de domnul general Popescu, de asemenea
elementele de identificare ale ofiţerilor cu Relaţiile Publice
de la Departamentul de Politică de Apărare. Dacă nu aveţi
o adresă de e-mail dată la Biroul de Presă, luaţi
legătura cu colegii sau chiar mie, să-mi daţi adresa cât
de repede. Vă mulţumim, vă dorim o zi bună. |
|