Andreea Dumitru: Doamnelor şi domnilor jurnalişti, bună ziua şi bine aţi venit la sediul Ministerului Apărării. Domnii miniştri, Teodor Meleşcanu şi Imre Szekeres vor semna Acordul bilateral guvernamental privind cimitirele militare şi vor susţine, totodată, declaraţii de presă în urma vizitei oficiale în România a ministrului apărării a Republicii Ungare. Acum urmează momentul semnării acordului guvernamental. Trecem la declaraţiile de presă. Domnul ministru Meleşcanu.

Teodor Meleşcanu: Bună ziua tuturor. Domnule ministru Imre Szekeres, doamnelor şi domnilor, în primul rând vă rog să-mi permir să-i exprim mulţumirile mele domnului ministru pentru că a acceptat invitaţia de a veni la Bucureşti în preajma unui eveniment important cum este summit-ul NATO găzduit de România. Suntem onoraţi de vizita dumneavoastră şi suntem convinşi că ea va contribui la identificarea unor noi direcţii de colaborare în dezvoltarea relaţiilor noastre cu Republica Ungară atât în plan bilateral între armatele noastre, cât şi pe plan multilateral ca ţări membre ale NATO şi ale UE. După cum cunoaşteţi, între armatele noastre există o colaborare de un înalt nivel, inclusiv în cazul unor acţiuni de cooperare regională, cum este Batalionul Multinaţional de Geniu Tisa şi Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menţinere a Păcii. Cooperarea cu armata Ungariei reprezintă pentru noi una dintre relaţiile cele mai intense pe care le avem cu ţările vecine şi se înscrie, începând din noiembrie 2002, în cadrul Parteneriatului strategic dintre România şi Ungaria. În cadrul întâlnirii pe care am avut-o chiar înainte de a veni aici, am discutat pe teme de interes comun ca transformarea Alianţei Nord-Atlantice în perspectiva summit-ului NATO de la Bucureşti. Am discutat, de asemenea, despre aspectele politicilor europene de securitate şi apărare în cadrul UE. Am prezentat domnului ministru Szekeres câteva informaţii legate de evoluţia Forţelor Armate române, participarea militarilor români la operaţiunile internaţionale de stabilizare a păcii şi combatere a terorismului, cu un accent sigur pe participarea la acţiunile sub egida NATO şi a UE sau sub egida ONU. Am discutat şi despre problemele regionale de securitate, în primul rând zona Balcanilor de Vest şi zona Mării Negre, precum şi despre priorităţile colaborării noastre bilaterale în domeniul tehnico-militar, geografie militară, instruirea în comun şi participarea în comun la diferite activităţi a trupelor noastre. Am discutat şi despre principalele puncte aflate pe ordinea de zi a summit-ului NATO de la Bucureşti insistând, ca şi partenerii noştri maghiari, asupra faptului că mesajul principal pe care trebuie să-l dea acest summit este reflectarea unităţii NATO şi a solidarităţii noastre transatlantice, capacitatea şi hotărârea NATO de a-şi îndeplini toate obligaţiile pe care şi le asumă faţă de noile ameninţări cu care sunt confruntate ţările noastre şi eu apreciez că va fi de o importanţă deosebită din acest punct de vedere. În încheiere, vă rog să-mi permiteţi să folosesc şi acest prilej pentru a-i ura domnului ministru Imre Szekeres o şedere plăcută în România şi convorbiri cât mai rodnice în cadrul programului pe care îl are în continuare. Vă mulţumesc.
Andreea Dumitru: Dăm în continuare cuvântul domnului ministru Imre Szekeres. Vă rog.
Imre Szekeres: Mulţumesc pentru invitaţia domnului ministru şi pentru cuvintele frumoase. În ziua de astăzi am vorbit şi am avut întrevedere în legătură cu dezvoltarea în continuare şi ridicarea la un nivel şi mai superior a cooperării dintre forţele armate ale celor două ţări şi dintre cele două ministere ale apărării şi, bineînţeles, am negociat şi în privinţa chestiunilor care trebuie rezolvate sau se poate face pentru succesul summit-ului de la Bucureşti, aşa cum aţi văzut, aţi fost martori, am semnat şi un acord foarte important. Acest acord asigură posibilitatea ca situaţia mormintelor ungureşti din România şi a mormintelor eroilor români din Ungaria să fie soluţionată în mod favorabil. În mod reciproc asigurăm îngrijirea mormintelor eroilor pe teritoriul celor două ţări şi, respectiv, păstrarea monumentelor istorice şi militare la locul lor. Monumentele militare de război vor conţine în ambele ţări inscripţii atât în limba maghiară, cât şi în limba română. Astfel devine posibil ca cetăţenii uneia şi celeilalte ţări să viziteze aceste locuri istorice şi aici să comemoreze memoria strămoşilor şi, în acelaşi timp, să se liniştească, respectiv să cinstească memoria lor. În ziua de astăzi am convenit într-o misiune importantă pentru amândouă părţile. Am solicitat sprijinul domnului ministru ca aici, la Bucureşti, să înfiinţăm o parcelă a eroilor, a cărei piatră fundamentală a fost depusă de către preşedintele Ungariei cu ocazia vizitei din 2002. În acelaşi timp, am discutat şi despre diferite acţiuni comune pentru a înlesni reuşita summit-ului NATO de la Bucureşti. Ungaria consideră că are o importanţă deosebită ca acest summit să arate opiniei publice un NATO unic, faptul că în comun susţinem aderarea la NATO a ţărilor din vestul Balcanilor, Croaţia, Macedonia şi Albania. Pentru că în NATO baza lărgirii este performanţa şi, în acelaşi timp, mi-am împărtăşit părerea domnului ministru Meleşcanu, că aici, la summit-ul NATO din Bucureşti, ţările membre vor da dovadă de o dorinţă de participare tot mai largă la diferite misiuni. Considerăm deosebit de important acest summit de la Bucureşti pentru că sunt speranţe, cu această ocazie, să se încheie un acord în privinţa tranzitului între ţările afectate, respectiv NATO şi Federaţia Rusă. Ungaria este interesată ca transformarea NATO să aibă succes. L-am informat pe domnul ministru că Ungaria îşi menţine forţele participante la diferite misiuni în regiunile unde ne-am angajat, respectiv Vestul Balcanilor. Ungaria are un efectiv de 600 de militari în Kosovo şi în Bosnia-Herţegovina, în Kosovo, în cadrul forţelor KFOR, iar în Bosnia-Herţegovina sub mandatul pe care l-am primit din partea UE. L-am informat pe domnul ministru că Guvernul Ungariei va face paşii necesari pentru recunoaşterea statului Kosovo în viitorul apropiat şi considerăm foarte important faptul de respecta drepturile minorităţilor în vestul Balcanilor şi Ungaria va reprezenta foarte ferm această poziţie că atât UE, cât şi NATO vor trebui să prezinte Serbiei o variantă sigură în ceea ce priveşte viitorul ei, atât în privinţa aderării ei la UE, cât şi în privinţa aderării la NATO. Aş dori să subliniez şi să fiu complet de acord cu părerea domnului ministru Meleşcanu în ceea ce priveşte cooperarea bilaterală între cele două ţări. În cazul armatei subunităţile noastre participă la instrucţie, la exerciţii în comun, participăm la diferite acţiuni de cercetare-căutare. Este foarte importantă existenţa şi funcţionarea Batalionului Mixt Româno-Ungar pentru menţinerea păcii şi a Batalionului Multinaţional Tisa pentru înlăturarea consecinţelor dezastrelor. Relaţiile militare dintre cele două ţări întăresc în mare măsură relaţiile dintre cele două ţări, lucru pentru care doresc să adresez mulţumiri atât Ministerului Apărării din România, cât şi comandanţilor Armatei. Mulţumesc.
Andreea Dumitru: Mulţumim. Doamnelor şi domnilor, aşteptăm întrebările dumneavostră pe tema abordată de cei doi miniştri în declaraţiile de presă. Vă rugăm să folosiţi microfoanele şi să vă prezentaţi înainte de a pune întrebarea.
Septimiu Roman, Radio România: Domnilor miniştri, aţi semnat astăzi un tratat foarte important şi domnul ministru oaspete vorbea despre modul în care oamenii se pot reculege la mormintele şi la monumentele celor căzuţi. În foarte multe situaţii, însă, sunt necunoscuţi, adică nu se ştie exact numele celor îngropaţi acolo şi mă refer la un caz concret şi anume la M...Am aici scrisoarea unui ascultător care-şi caută bunicul acolo şi vroiam să vă întreb de o colaborare pe această linie cum se vede între instituţiile de profil din cele două ţări pentru identificarea celor căzuţi.
Teodor Meleşcanu: Dacă-mi permite-ţi, Acordul pe care l-am semnat astăzi creează un cadru juridic general în interiorul căruia vor putea fi avute în vedere diverse probleme concrete. Problema ridicată de ascultătorul dv. şi pe care aţi prezentat-o aici este un asemenea proiect concret pe care vă asigur că-l vom trata cu toată seriozitatea prin intermediul Oficiului pentru Cultul Eroilor din România şi cu partenerii noştri maghiari.
Imre Szekeres: Doresc să întăresc ceea ce a spus domnul ministru Meleşcanu. Această cooperare, de fapt tocmai cu acest scop a fost semnată, încât să existe posibilitatea de soluţionare a acestor chestiuni, acordând onoarea şi cinstea eroilor căzuţi şi, bineînţeles, toate informaţiile de care dispunem să le punem la dispoziţia părţii române.
Mihai Diac, ziarul Gândul: Vroiam să-l întreb pe oaspetele din Ungaria despre ce parcelă de onoare este vorba, fiindcă noi ştim că în Bucureşti, în cimitirul militar "ProPatria" există deja o parcelă a eroilor unguri. Este vorba despre o altă parcelă sau este vorba despre reamenajarea parcelei din "ProPatria"?
Imre Szekeres: Este vorba despre o altă parcelă, care a fost iniţiativa unei fundaţii de mai multă vreme şi cei care sunt membrii acestei fundaţii ţin neapărat să se realizeze această parcelă şi acest monument. De fapt, este legat de o anumită perioadă şi, respectiv, de anumite persoane şi acesta va fi un monument despre care s-a căzut de acord în anul 2002 şi care va comemora toţi eroii unguri care şi-au jertfit viaţa pe teritoriul României. Motivul pentru care s-a tărăgănat atât de mult această situaţie se rezumă de fapt în întrebarea dumneavoastră. Am discutat foarte mult să fie un monument nou sau să fie o renovare a celui vechi şi, cu ocazia discuţiilor, negocierilor, s-a ajuns la concluzia ca acest monument care urmează să fie ridicat înseamnă un alt monument decât ce a fost până acum.
Mihai Diac, ziarul Gândul: Mai am o întrebare, dacă se poate. Acum o lună a fost o ştire care spunea că Federaţia Rusă vrea şi ea să încheie un acord cu România în privinţa mormintelor de război şi să-şi deschidă chiar o misiune militară în România. Vroiam să vă întreb dacă s-a reuşit această intenţie a Federaţiei Ruse.
Teodor Meleşcanu: Da, această ştire de presă a apărut ca urmare a unor evenimente nedorite care s-au petrecut într-un cimitir militar din Moldova, la Iaşi. Din punctul nostru de vedere nu ne-am sesizat oficial atât timp cât a fost doar o ştire de presă, însă doresc să vă asigur că Oficiul pentru Cultul Eroilor, reprezentat aici de domnul Scarlat, are această temă în vedere şi în momentul în care se vor prezenta propuneri concrete, suntem gata să le discutăm cu toată deschiderea. Există, nu vă ascund, şi din partea noastră un interes în care pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice se află, inclusiv în Federaţia Rusă, numeroase morminte ale soldaţilor români căzuţi în timpul celui de-al doilea război mondial şi, din păcate, nu întotdeauna în cea mai bună condiţie, mai ales în ţări foste republici ale fostei Uniuni Sovietice.
Andreea Dumitru: Dacă mai sunt întrebări.
Octavian Ionescu, N24: Amintea mai devreme domnul ministru al apărării din Ungaria de o viitoare susţinere a statului Kosovo. Cum argumentează, ce motivaţie are Guvernul de la Budapesta pentru această afirmaţie?
Teodor Meleşcanu: Deci, domnul ministru Szekeres s-a referit la recunoaşterea Kosovo, o decizie care este practic în proces de realizare din partea Guvernului maghiar. Nu am discutat despre argumente. Dacă domnul Szekeres doreşte să spună câteva cuvinte, îl rog să ia cuvântul.
Imre Szekeres: Mulţumesc. Planul Aktissari a fost un program care, de fapt, a fondat acest proces şi acest program se consideră din partea Ungariei, ca fiind un proiect de urmat, un proiect corect. Este un lucru foarte rău, deci nu este de dorit, nu s-a realizat între părţile interesate un acord. La ora actuală Guvernul Ungariei este pe cale de a găsi calea corectă. Suntem de acord cu procesul de rezolvare în proiectul Aktissari, dar lipseşte acordul părţilor interesate. Şi celelalte ţări au de a face cu asemenea chestiuni şi acesta este motivul pentru care fiecare ţară pune în talere care este soluţia corectă. Şi Guvernul Ungariei se consultă în acestă privinţă şi atunci când am semnalat că în scopul îndeplinirii acordului Aktissari noi suntem gata să susţinem acest proces. Mai am de făcut două completări importante. Pe de o parte, considerăm foarte important faptul de a respecta drepturile minorităţilor în aceeaşi zonă, iar pe de altă parte, să oferim Serbiei o perspectivă reală privind integrarea. Deci, ceea ce noi cântărim la ora actuală este pentru cineva şi nu împotriva cuiva.
Andreea Dumitru: Mai avem timp doar pentru două întrebări. Vă rog.
Miruna Badea, Mediafax: Pentru oaspetele domnului Meleşcanu, tot referitor la problema Kosovo, ce părere aveţi despre posibilitatea ca acest dosar Kosovo să constituie de fapt un precedent în viitor? Mulţumesc.
Imre Szekeres: Procesul de realizare, de rezolvare a situaţiei din Kosovo, nu este considerat din partea Ungariei un caz, deci nu se consideră un precedent. Este vorba de un proces foarte rar care nu se întâmplă des. În ultimele două decenii situaţia a evoluat în Balcani iar soluţionarea este foarte grea, motiv pentru care procesele care se derulează la ora actuală în Kosovo nu prezintă pentru nicio altă ţară, pentru nicio altă regiune sau zonă, un precedent.
Simona Mătieş, Cotidianul: Domnule ministru, profit de această ocazie să vă pun o scurtă întrebare referitoare la rectificarea bugetară. Dacă puteţi să ne spuneţi, am înţeles că este vorba de tăierea din bugetul Ministerului Apărării a 800 de milioane, dacă vă afectează, în ce fel vă afectează această reducere cheltuielile de înzestrare sau din alte domenii. Mulţumesc.
Teodor Meleşcanu: Evident că orice reducere a bugetului pentru apărare ne afectează activitatea. Având în vedere că această rectificare negativă nu este direcţionată pe anumite capitole bugetare ci este de ordin general, am cerut Direcţiei Financiare a ministerului să evalueze cum poate fi ea divizată pe diverse tipuri de activităţi şi care va fi impactul practic asupra activităţii Ministerului Apărării. În mod evident, nu se pune problema şi spun acest lucru categoric, ca reducerile bugetare să afecteze nivelul veniturilor militarilor sau nivelul pensiilor pe care militarii le au ca urmare a serviciului în cadrul Armatei. Deci toate aceste reduceri vor trebui, în opinia mea, asta este decizia pe care am adoptat-o, să se repercuteze în capitolul 'bunuri şi servicii" unde vom renunţa, probabil la achiziţiile de aparate de aer condiţionat, televizoare color cu plasmă sau cu cristale lichide, mobilă şi autoturisme de oraş. Un al doilea capitol asupra căruia se vor repercuta aceste reduceri este cel al investiţiilor Armatei şi în primul rând achiziţionarea de armament. Cu prilejul şedinţei de ieri a Guvernului, a fost reconfirmat acordul guvernului pentru a permite Ministerului Apărării să se îndatoreze până la nivelul de 2,38 % din PIB, aşa că vom căuta să folosim aceste posibilităţi de achiziţii pe credit. A treia categorie de cheltuieli care va fi influenţată este cea care se referă la finanţarea participărilor forţelor armate româneşti la operaţiuni în străinătate. În acest caz este evident că nu voi aproba niciun fel de acţiune viitoare dacă ea nu va fi finanţată suplimentar. Lucrurile pe care vi le-am spus reprezintă ideile pe care le am eu în legătură cu impactul şi zonele de impact ale reducerilor. În zilele următoare aştept această analiză pentru că ea va trebui să fie o analiză extrem de serioasă şi responsabilă şi vă vom informa.