Constantin Spânu, purtător de cuvânt al MApN: Doamnelor, domnilor, bun venit la declaraţiile de presă organizate cu prilejul vizitei în ţara noastră a domnului Dragan Sutanovac, ministrul Apărării al Republicii Serbia.

Permiteţi-mi ca pentru început să-l invit pe domnul ministru Mihai Stănişoară să ne facă o scurtă prezentare a activităţilor derulate împreună cu domnul ministru Sutanovac.
Mihai Stănişoară, ministrul apărării naţionale: Mai întâi de toate, bună ziua tuturor. Doresc, încă odată, să-i spun bun venit în România domnului ministru Sutanovac şi să apreciez faptul că discuţia noastră de astăzi, întâlnirea de astăzi, este un bun prilej de consolidare a relaţiilor excelente existente între cele două ministere ale apărării şi între cele două ţări. Revenind la discuţiile oficiale, ele au inclus evoluţia relaţiilor bilaterale româno-sârbe, dinamica securităţii în zona Balcanilor de Sud-Est şi în regiunea extinsă a Mării Negre, perspectiva României privind contribuţia şi direcţia de acţiune ale politicii europene de securitate şi apărare în Balcanii de Vest, cooperarea Serbia-UE şi NATO-Serbia prin intermediul mecanismelor de parteneriat.
În primul rând, aş dori, foarte scurt, să detaliez cooperarea bilaterală în domeniul militar pe care am catalogat-o şi în timpul întâlnirii ca fiind excelentă şi de înalt nivel. De altfel, foarte de curând, între 25 şi 27 iunie, trupele noastre împreună cu cele ale colegilor bulgari, s-au antrenat într-un exerciţiu comun "BALKAN GUARD". De altfel, dorinţa comun exprimată este aceea de a dezvolta cooperarea noastră în domenii concrete, cum ar fi exerciţiile comune de instruire şi activităţile la nivel de experţi militari. În ceea ce priveşte parcursul de integrare al Serbiei în UE şi colaborarea cu NATO, l-am asigurat pe domnul ministru că România este conştientă de importanţa pe care o acordă Serbia acestui parcurs. Şi, în această privinţă, România, ca membru al UE şi NATO, poate juca un rol semnificativ în intensificarea parteneriatului şi colaborării între Serbia şi cele două organizaţii. Având în vedere experienţa proprie din perioada de preaderare, sigur că România poate oferi ajutor şi expertiză Serbiei în efortul său de integrare europeană. Alte domenii în care putem împărtăşi din experienţa noastră ar fi cel al procesului de reformă al forţelor armate, învăţământul militar şi, nu în ultimul rând, domeniul misiunilor de menţinere a păcii desfăşurate sub egida UE şi ONU.
De asemenea, am reafirmat deplinul nostru angajament, al României, pentru îmbunătăţirea sistemului actual de parteneriate referitoare la cooperarea regională în domeniul apărării. Am discutat cu domnul ministru şi despre Kosovo. Cu acest prilej, am reiterat poziţia României de a nu recunoaşte declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo şi, în ceea ce ne priveşte, ne menţinem angajamentele de a fi prezenţi cu militari în cadrul forţei KFOR, misiune care acţionează în baza Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate ONU. De asemenea, tot referitor la Kosovo, am afirmat că misiunea, operaţiunea EULEX, va trebui să-şi păstreze neutralitatea faţă de statutul Kosovo, şi să dezvolte bune relaţii de cooperare şi coordonare cu KFOR.
Ca o concluzie: există toate condiţiile ca cooperarea noastră să cunoască noi valenţe şi suntem convinşi, ne-am exprimat convingerea împreună că din această colaborare şi cooperare ambele ţări au de câştigat şi-şi pot atinge obiectivele. Mulţumesc!
Constantin Spânu, purtător de cuvânt al MApN: Mulţumim, domnule ministru. Adresăm rugămintea domnului ministru Sutanovac să ia cuvântul.
Dragan Sutanovac, ministrul apărării din Serbia: Domnule ministru Stănişoară, doamnelor, domnilor, este o deosebită plăcere pentru mine să fiu astăzi cu delegaţia în România. Istoric şi tradiţional Serbia are cele mai bune relaţii tocmai cu România. Dorim să păstrăm şi să dezvoltăm, să ridicăm la un nivel şi mai înalt aceste relaţii. Aş vrea să mulţumesc autorităţilor române şi domnului Stănişoară pentru ceea ce am auzit astăzi şi se referă la problema Kosovo şi Metohija. Poziţia de principiu a României şi Serbiei nu este altceva decât apărarea dreptului internaţional. Lumea modernă trebuie să se bazeze pe dreptul internaţional şi sunt convins că noi, prin poziţia noastră, tocmai apărăm acest principiu, această lume modernă şi acest drept internaţional. Pe de altă parte, vreau să mulţumesc şi pentru tot sprijinul pe care îl oferă România în planul aderării Serbiei în cadrul UE. Poziţia României privind punerea cetăţenilor Serbiei pe o aşa zisă "listă albă" Schengen, precum şi pentru deblocarea acordului de stabilizare şi asociere sunt foarte importante pentru noi. Cu atât mai mult cu cât suntem convinşi că acest sprijin din partea României este întru totul sincer şi prietenesc. I-am transmis colegului meu, o oarecare insatisfacţie în legătură cu intenţiile de reducere a efectivelor KFOR. Cu respectul pentru angajamentele contingentelor române, considerăm că securitatea în Kosovo şi Metohija nu este la acel nivel încât să se poată ajunge la o reducere a efectivelor KFOR, dar credem că aceia care decid în legătură cu aceasta iau deciziile în cunoştinţă de cauză, având în vedere riscurile de securitate existente. După cum a spus colegul meu, noi avem întradevăr o colaborare bilaterală excelentă. Am avut un număr mai mare de exerciţii comune trilaterale. Am avut o colaborare în domeniul aviaţiei. Vom mai avea un astfel de exerciţiu comun în luna septembrie. Am discutat astăzi şi despre posibilităţile de dezvoltare a acestei colaborări. Pe lângă exerciţiile comune şi pe lângă pregătire avem în vedere planificarea în domeniul apărării, schimb de experienţă în legătură cu reforma în domeniul forţelor armate. Pentru Serbia sunt nepreţuite experienţa în cadrul activităţilor Parteneriatului pentru Pace şi în acţiunile, în operaţiile de menţinere a păcii, unde Armata României are peste 1600 de militari. L-am informat pe colegul meu că, pentru prima dată în istorie, Serbia a adoptat în Parlament decizia de a trimite o echipă de experţi medicali în Ciad. Participarea dânşilor la astfel de operaţii este moştenire a trecutului, dar dânşii sunt conştienţi de faptul că interesele sistemului de apărare şi ale ţării se apără şi prin participarea la astfel de misiuni în afara ţării. Şi în acest domeniu Serbia doreşte să colaboreze şi mai mult cu Armata României şi să beneficieze şi mai mult de experienţa Armatei României în domeniu. Am fost de acord că este foarte importantă şi colaborarea în domeniul învăţământului militar. Mulţumesc autorităţilor române pentru toţi studenţii sârbi care s-au şcolarizat în instituţiile militare române de învăţământ. Oferim şi părţii române capacităţile de şcolarizare ale Academiei Militare din Belgrad, unde anul trecut s-au şcolarizat 140 de studenţi străini şi l-am informat pe domnul ministru Stănişoară că în acest an, am constituit Facultatea de Medicină Militară, unde, începând cu anul viitor vom înscrie şi studenţi din străinătate. Practic, ne numărăm între puţinele ministere ale apărării care şcolarizează medici militari. Dorim să colaborăm şi în domeniul schimbului de informaţii clasificate, prevenirea ameninţărilor asimetrice şi doresc să subliniez că prioritatea politicii noastre externe este colaborarea regională. În ultimele şase luni, practic, am făcut vizite în întreaga regiune şi că în această regiune există o energie pozitivă manifestată de toţi miniştrii, ministere şi armate pentru colaborare. Vă mulţumesc!
Constantin Spânu, purtător de cuvânt al MApN: Vă mulţumim, domnule ministru. Agenda încărcată ne lasă timp pentru doar câteva întrebări. Am să vă rog să vă prezentaţi şi să precizaţi cui doriţi să adresaţi întrebarea.
Alina Grigore, TVR: Am o întrebare similară pentru ambii miniştri. Pentru domnul ministru al apărării din Serbia. Spuneţi-ne, criza financiară în ce măsură a afectat reforma armatei dumneavoastră şi eventual, dotarea cu echipamente moderne? Şi pentru domnul ministru Stănişoară, spuneţi-ne dacă, în situaţia echipamentelor Forţelor Navale care au rămas blocate într-o anume vamă, se mai află şi alte echipamente din dotarea Armatei Române şi am înţeles că s-a dat o ordonanţă de urgenţă. Cum catalogaţi această situaţie, cât de gravă vi se pare? Că din cauză că nu s-a putut plăti TVA-ul, echipamentele militare au fost rămas blocate în vamă. Mulţumesc!
Dragan Sutanovac, ministrul apărării din Serbia: Sunt convins că toate ministerele apărării din lume sunt puternic afectate de criza economico-financiară globală. Cred că economia globală funcţionează ca un rezervor global şi dacă iei o cantitate de lichid se simt efectele. Prin rectificarea bugetară, ministerul apărării al Serbiei a pierdut practic 26% din resursele alocate şi cele mai multe din aceste resurse se referă la înzestrare şi investiţii. Abia acum ne dăm seama cât de bun a fost bugetul de anul trecut. Noi ne aflăm în proces de profesionalizare a forţelor armate şi aceasta este principala sarcină care trebuie îndeplinită de ministerul apărării al Serbiei până la sfârşitul anului viitor. Pentru a obţine acest lucru trebuie să asigurăm un standard adecvat militarilor, şi am convenit ca în acest an standardul acestora, în niciun caz, să nu scadă sub nivelul anului trecut. Pe de altă parte, frecvent se vorbeşte şi de anumite economii, ca urmare a efectelor crizei economice mondiale. Trebuie să spun că noi, chiar dacă nu era şi această criză financiară, noi făceam economii, dar criza ne-a făcut să renunţăm la anumite proiecte. Planurile pe care le-am avut pentru înzestrare cu tehnică militară a trebuit să le reducem. De asemenea, au trebuit reduse şi planurile în legătură cu construcţia de obiective militare. Dar, în anumite domenii, reforma în Serbia se poate face şi fără bani. Cred că şi în acest an vom obţine succese sau vom finaliza acest an cu succese în domeniul reformei. Dacă îmi permiteţi, v-aş oferi o informaţie. Una dintre priorităţi a fost revenirea încrederii şi a prestigiului armatei Serbiei în ochii populaţiei de când sunt eu ministru. Dacă vă spun că în anul 2006, pentru zece locuri la Academia Militară doar un singur candidat din civilie s-a prezentat, iar acum avem patru candidaţi pentru un singur loc, aceste cifre arată că noi ne-am stabilizat sistemul de apărare şi cunoaştem un curs, un trend ascendent. Şi dacă îmi mai permiteţi să mai subliniez ceva, în pofida faptului că industria de apărare a Serbiei a fost distrusă în anul 1999, cu un mare efort, atât al conducerii acelor fabrici din industria de apărare, cât şi prin angajarea ministerului apărării şi a mea personală, Serbia a exportat anul trecut armament şi tehnică militară în valoare de peste 400 de milioane de dolari, ceea ce este un record pentru ultimii optsprezece ani, iar de aceasta suntem foarte mândri pentru că prin acest demers am reuşit să reducem deficitul comercial extern al Serbiei. Îmi cer scuze dacă răspunsul a fost prea lung.
Mihai Stănişoară, ministrul apărării naţionale: În ceea ce priveşte această ordonanţă de urgenţă, este o realitate. Datorită unor constrângeri bugetare, am fost nevoiţi să apelăm la această soluţie pentru a putea face operaţiunile vamale, pentru, să spunem, echipamentele pe care le aveam în vamă şi, în fapt, ceea ce s-a întâmplat este amânarea cu maxim un an de zile la plata TVA-ului. Aceasta înseamnă că dacă găsim resurse putem să plătim şi mai devreme, dar în maxim într-un an de zile trebuie să plătim acest TVA.
Constantin Spânu, purtător de cuvânt al MApN: Dacă mai avem întrebări?
Eugen Constantin, agenţia de presă NewsIn: Pentru domnul Sutanovac. Dacă apreciază ca oportună, din punct de vedere al securităţii, varianta înlocuirii din 2010 a militarilor români din Kosovo, din cadrul misiunii KFOR, cu jandarmi, tot români. Iar pentru domnul ministru Stănişoară, legat de sporurile militarilor, dacă există resursele financiare necesare, astfel încât aceste sporuri să fie plătite din iulie.
Dragan Sutanovac, ministrul apărării din Serbia: Cred că întrebarea dumneavoastră este foarte bună. Cred că nu trebuie înlocuiţi militarii KFOR şi cred că trebuie consolidată prezenţa poliţiei în Kosovo, prezenţa de securitate. KFOR garantează securitatea şi stabilitatea provinciei Kosovo şi Metohjia. Dar, ceea ce mai face KFOR şi am impresia că nu este suficient de bine recunoscut sau văzut de către comunitatea internaţională, este lupta împotriva crimei organizate. Recent, s-a adoptat decizia de a fi constituite forţele de securitate ale Kosovo, care ar trebui să fie o structură similară unei armate. Convingerea noastră este că la adresa Kosovo nu se manifestă ameninţări militare. Societatea kosovară este ameninţată întâi de toate de crima organizată, de corupţie, traficul cu narcotice, sextraficking, traficul ilegal cu armament şi imigraţia ilegală. Sunt convins că dacă trimiteţi poliţişti din România în Kosovo, mă refer mai ales la poliţişti de la Judiciară, ei vor avea mult de muncă acolo. Potrivit tuturor statisticilor, cetăţenii proveniţi din Kosovo sunt cei mai mulţi, procentual vorbind, dintre cei deportaţi sau extrădaţi din diverse ţări din Europa şi acuzaţi de diverse activităţi de crimă organizată sau criminale. Ce nu a reuşit comunitatea internaţională în Kosovo, să garanteze o societate multietnică stabilă şi să asigure un nivel înalt împotriva crimei organizate şi corupţiei. Problemele crimei organizate din Kosovo şi Metohjia se extind în toată Europa Occidentală şi chiar mai departe. Dacă nu vom combate activităţile de crimă organizată în Kosovo şi Metohjia, atunci va trebui să le combatem în alte capitale din Europa, ceea ce este şi mult mai costisitor, şi mai dificil.
Mihai Stănişoară, ministrul apărării naţionale: În privinţa sporurilor. După cum bine ştiţi, nu o dată eu m-am exprimat, sau mi-am exprimat poziţia, de a reuşi să facem în aşa fel încât tot personalul Armatei să primească sporurile. Informaţiile, aş spune de ultimă oră, sau în acest sens, să vă spun mai bine asta mai întâi: în acest sens am făcut demersuri pe lângă Ministerul de Finanţe, ca să identifice aceste sume care ne sunt necesare. Însă, de ultimă oră, informaţiile sunt că, până la această dată, Ministerul de Finanţe a identificat resurse numai pentru gradaţi, gradaţi şi subofiţeri. Sperăm că vom reuşi, că vor reuşi să găsească resurse şi pentru diferenţă, pentru ofiţeri şi pentru personalul civil.
Constantin Spânu, purtător de cuvânt al MApN: Ultima întrebare vă rog.
Miruna Badea, agenţia de presă Mediafax: Întrebările sunt pentru domnul ministru Stănişoară. De fapt, două întrebări, şi ambele sunt legate de cuantumuri. Cam cât a reuşit Ministerul Finanţelor să strângă pentru sporuri, dacă puteţi să ne daţi aşa o sumă şi cam cât ar mai fi nevoie? Şi în privinţa scutirii de la TVA, despre ce mărfuri exact este vorba şi cam de cât v-a scutit ordonanţa asta până acum? Vă mulţumesc mult!
Mihai Stănişoară, ministrul apărării naţionale: Sunt mai multe tipuri de echipamente. Printre ele şi un simulator, sau cel mai important este un simulator pentru Forţele Navale. Unele provin dintr-un ajutor primit din SUA, altele din operaţiuni desfăşurate de ROMTEHNICA. Dacă nu mă înşel, domnul Oancea nu mai este aici, nu este aici... Dacă nu mă înşel, ultimele calcule vorbesc despre ceva de aproximativ 18 milioane lei. Astăzi nu mai spunem RON, sunt lei practic. Legat de cuantum, dacă vreţi nişte cifre foarte exacte, până la sfârşitul anului, pentru subofiţeri şi gradaţi, avem nevoie de 87 milioane lei. Iar suma care ne-ar mai trebui pentru celelalte categorii, ofiţeri şi pentru personalul civil este aproximativ egală, mai precis, circa 85 milioane lei. Aceste sume incluzând şi restanţele. Dacă faceţi o împărţire, sunt undeva 11 milioane pe lună pentru gradaţi şi subofiţeri şi puţin mai mică pentru ofiţeri şi pentru personalul civil.
Constantin Spânu, purtător de cuvânt al MApN: Domnilor miniştri, stimaţi invitaţi, dragi colegi, vă mulţumim pentru prezenţa la Ministerul Apărării şi vă aşteptăm şi altădată cu plăcere.