Comunicat de presă



Direcţia Informare şi Relaţii Publice
E-mail:
Contact: 021-319.60.22
Persoană de contact: Lt.col. Cristinel Ghiga

 


Comunicat nr. 158


INFORMATIE DE PRESA


Locotenentul Dan-Cristian Cănuci, ofițerul de relații publice al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, aflat în misiune în Irak, a transmis următoarea corespondență:

S-au scurs aproape o sută de zile de când primii militari ai Batalionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, de la Craiova, aterizau pe aeroportul din Tallil, marcând, la acel moment, pentru mulți dintre participanții la misiune, debutul unei noi provocãri, după cea din Afghanistan, unde primiseră, în urmă cu doi ani, botezul deșertului și al furtunilor de nisip.

Acomodarea cu noile condiții de mediu și de executare a misiunilor s-a realizat într-un timp foarte scurt. Încã din ziua imediat urmãtoare sosirii în teatrul de operații am început să facem recunoașteri și patrule împreună cu militarii Batalionului 811 Infanterie din Dej, pe care urma să-i înlocuim. Trebuia să ne familiarizăm cu zona de responsabilitate din sud-estul provinciei DHI QAR, care acoperă aproximativ 5.600 kilometri pãtrați, adică aproximativ jumãtate din suprafața provinciei Kosovo.

Suntem acum la jumătatea misiunii noastre în Irak. Ce a însemnat acestă perioadă de timp? Numãrul misiunilor pe care le-am executat pânã în prezent a depãșit de mult cifra sutelor. Am făcut zilnic patrule în zona de responsabilitate pentru a garanta libertatea de mișcare a forțelor Coaliției și a populației locale, precum și pentru a asigura un cadru general de normalitate pentru activitãțile cotidiene. Militarii noștri parcurg zilnic sute de kilometri pentru a acoperi întreaga zonã de responsabilitate. Ei cunosc foarte bine modalitãțile de reacție în diferite situații și executã permanent antrenamente pentru evitarea surprinderii de cãtre adepți ai fostului regim al lui Saddam Hussein, precum și de către forțe insurgente, care adesea organizeazã atacuri nu numai împotriva forțelor Coaliției, ci și împotriva populației locale.

Subunitățile din compunerea batalionului sunt la cel mai înalt nivel de operativitate, fiind în mãsurã sã reacționeze în orice moment din zi și din noapte fãrã greșealã. “Gata pentru misiune” și “Înainte” sunt mesaje care se aud în cãștile ofițerilor și subofițerilor care exercitã actul de comandã. Motoarele transportoarelor “Zimbru”, ale transportoarelor de cercetare, de geniu și de aruncãtoare zumzãie liniștitor și constant așteptând comenzile de deplasare. Sunt obișnuite ca la fiecare misiune sã parcurgã cel puțin căte o sutã de kilometri și o fac cuminți și bine stãpânite de mecanici-conductori cu experiența conducerii mașinilor de luptã pe diferite meridiane ale Globului, de la savana africanã pânã în nisipurile și munții Afghanistanului.

În Irak nu existã loc pentru rutinã, nu ne-o putem permite. Aceasta fiindcă în fiecare zi din partea insurgenților apare câte ceva nou, un alt mod – mai mult sau mai puțin ingenios –de a supune la teste trupele Coaliției și de a le produce pierderi, uneori chiar și fãrã rost. Statul nostru major și comandanții de subunitãți analizează atent aceste provocări, iar rãspunsul în fața unui eventual atac asupra militarilor români este întotdeauna foarte minuțios pregãtit.

Cea mai importantã rutã de patrulare, pe traseul care face legãtura dintre nordul și sudul Irakului, traverseazã zona de responsbilitate a “scorpionilor roșii”. Nu am vãzut niciodată un astfel de trafic pe autostradã. Coloanele lungi pot fi, câteodatã, asemuite cu șerpi imenși care se deplaseazã cu peste 100 de kilometri pe orã spre destinații care mai mult ca sigur joacã, fiecare, un anumit rol în asigurarea stabilitãții și reconstrucției Irakului. Patrulãm pe comunicații care odatã au fost iluminate, cu stâlpi din 50 în 50 de metri, pe distanțe de sute de kilometri. Marcajele din asfalt sunt realizate din mozaic alb fixat piesã cu piesã în asfaltul care pe timp de varã se încãlzește pânã la multe zeci de grade Celsius, însă rezistã de minune.

Militarii noștri au executat, nu demult, pentru prima datã de când sunt trupe române în Irak, patrulări pe jos în localitãți importante din zona de responsabilitate. Acesta este un aspect pozitiv al misiunii noastre deoarece realizează apropierea de populația civilă. Comandantul Diviziei Multinationale de Sud Est, generalul britanic Sir Andrew Stewart, ne spunea recent cã trebuie sã comunicăm cu populația, irakienii trebuie sã ajungă să ne simpatizeze, sã ne ofere informații. Prima patrulã pe jos a fost condusã de comandantul companiei BRAVO, cãpitanul Liviu Radu-Mic. “La pregãtirea acestei misiuni am plecat de la premisa cã pericolul poate veni de pretutindeni, cã fiecare localnic poate deține o armã și poate avea intenții ostile. În Irak evenimentele mai mult sau mai puțin fericite din viața oamenilor se marcheazã cu focuri de armã. Este adevãrat cã ele sunt trase cãtre cer. Mi-am pregãtit oamenii sã se aștepte la orice și sã fie gata sã reacționeze conform situației, cu aplicarea corectă a regulilor de angajare”, mi-a spus comandantul companiei.

Operațiile de sprijin umanitar au cãpãtat valențe deosebite în acest proces de stabilizare și de reconstrucție a Irakului. Ofițerii noștri au identificat și au pus în practicã acțiuni specifice operațiilor civil-militare, al cãror impact a dat bune rezultate, inclusiv pe perioada confruntãrilor Coaliției cu milițiile lui Moqtada al Sadr, când în zona noastrã problemele s-au putut rezolva la masa negocierilor.

Stabilirea de contacte cu liderii locali reprezintă unul din obiectivele prioritare ale batalionului. Numai pe baza unui dialog deschis se pot gãsi soluții viabile la problemele cu care se confruntă populația din zonã. „Oamenii acestor locuri au nevoie de alimente, apă potabilã, locuri de muncã și siguranța zilei de mâine”, aprecia locțiitorul comandantului batalionului, maiorul Gabriel Toma. Comanda unitãții s-a întâlnit în repetate rânduri cu șefii consiliilor locale, cu șeicii din zona de responsabilitate, precum și cu vice-guvernatorul provinciei DHI QAR. Rezultatele acestor întâlniri se pot concretiza într-o singurã frazã: „Militarii români sunt prietenii noștri ! Ei au venit aici sã ajute poporul irakian și sã menținã securitatea. Suntem foarte mulțumiți de activitatea lor”. Aceste cuvinte sunt rostite adesea de majoritatea celor cu care am avut întâlniri.

Militarii Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” au continuat proiectele preluate de la colegii din Dej, dar au și lansat noi acțiuni, cu sprijinul brigãzii italiene „Ariette”, în subordinea căreia se află. Fondurile pentru realizarea proiectelor provin de la Coaliția Multinaționalã, iar întreaga muncã de planificare, coordonare și verificare este dusã de militarii români din cadrul celulei de cooperare civili-militari, conduși de locotenentul Cristian Rãducu. „Aceste acțiuni au o importanțã deosebitã pentru asigurarea stabilitãții în zonã și pentru crearea unui mediu sigur în zona de responsabilitate. Intenționãm sã realizãm o implicare mai mare a autoritãților locale în aceste activitãți, îndeosebi prin participarea la procesul de luare a deciziilor privind stabilirea lucrãrilor de care au nevoie și firmele irakiene cu care doresc sã colaboreze. Militarii coaliției vor interveni doar pentru semnarea contractelor, verificarea lucrãrilor și la final pentru a plãti serviciile prestate”, îmi spunea deunăzi locotenentul Rãducu.

O altã misiune a Batalionul 26 Infanterie este de monitorizare și îndrumare a pregãtirii unei companii din Batalionul ICDC (Iraqi Civilian Defense Corp), care reprezintã o componentă a noii armate irakiene aflată în responsabilitatea Brigãzii Ariette. Aceastã structurã militarã va trebui ca, într-un viitor nu foarte îndepãrtat, sã preia atribuțiile de garant al stabilitãții țării, precum și al siguranței cetãțenilor irakieni, împreunã cu forțele de poliție, și ele în formare. 12 militari români, conduși de locotenentul Gheorghe Adinel, urmãresc ca programul de instrucție sã se desfãșoare în conformitate cu standardele stabilite. Comandanții celor aproape 200 de militari, cât numãrã aceastã companie, sunt ofițeri tineri, fãrã prea multă experiențã, dar foarte convinși de importanța activitãții lor pentru formarea unei armate bine pregãtite, dupã modelul armatelor moderne. „Este o adevãratã bucurie sã conlucrãm cu militarii români, îmi spunea comandantul batalionului ICDC, locotenentul-colonel Amer. Au multã rãbdare cu soldații noștri și ne-au învãțat tot ceea ce trebuie despre organizarea punctelor de control trafic, protecția unui perimetru și executarea patrulelor. Românii sunt instructori excepționali; când începem instrucția, dimineața, uitãm de necazuri, reînvie speranța”.

Sãrbãtorile Pascale au adus și în zona de acțiune a militarilor craioveni, la fel ca în tot Irakul, o perioadã tensionatã, marcatã de violențe. În zona Nasiriya au avut loc ciocniri între militarii italieni din Brigada „Ariette” și milițiile lui Moqtada al Sadr, acțiuni care s-au întins pe parcursul mai multor zile. “Scorpionii roșii” au acționat ziua și noaptea pentru blocarea comunicațiilor care ar fi permis accesul spre Nasiriya al unor grupãri înarmate, ostile forțelor Coaliției. Misiunea a durat aproape trei zile și a fost pregãtitã cu tot profesionalismul și seriozitatea. Cutiile blindate ale transportoarelor au fost dotate cu straturi suplimentare de protecție împotriva loviturilor antiblindate. În zona noastră de responsabilitate situația a fost relativ calmã. Nu s-a executat nici un foc de armã, situația rezolvându-se pe calea dialogului, în cadrul operațiunii „Diplomatic Approach”.
Comandantul detașamentului, locotenent-colonelul Nicolae Ciucã, a condus o echipã din Statul Major care s-a deplasat în localitatea SHUK ASH SUYUKH, cel mai important oraș din zonă, pentru o întrevedere cu reprezentanții consiliului local și cu vice-guvernatorul provinciei. Dialogul, început în tabãra militarilor craioveni cu câteva zile în urmã, a contribuit la ameliorarea situației din zonã și la reluarea activitãților care în sprijinul localnicilor. Desigur cã populația irakianã se va confrunta în continuare cu mari și numeroase probleme, cele mai importante fiind de natură economică, probleme care favorizeazã și activitãțile criminale. Având întregul sprijin al populației locale, exprimat prin lideri, militarii craioveni vor putea sã-și desfãșoare în continuare misiunile în scopul asigurãriii unui mediu stabil în zona de responsabilitate de la sud de Nasiriya.

Cu toate cã acțiunile din ultima perioadã au fost cele mai complexe de la terminarea rãzboiului iar “scorpionii roșii” s-au confruntat cu situații deosebite, starea moralului continuã sã fie la un nivel ridicat, fapt relevat de menținerea unei foarte bune stãri de disciplinã, precum și de îndeplinirea, în cele mai bune condițiuni, a misiunilor încredințate. Nivelul ridicat al moralului se datoreazã, în primul rând, experienței acumulate în misiuni internaționale, bunelor relații interumane, coeziunii, încrederii în comandanți și, nu în ultimul rând, pregãtirii temeinice executate în țarã, înainte de începerea misiunii.

Apreciind primele trei luni în care militarii craioveni au acționat în Irak, șeful de stat major al batalionului, maiorul Dan Ionescu, spunea cã este ,,o misiune solicitantã, marcatã de dificultãțile și riscurile specifice, dificultãți și riscuri pe care fiecare și le-a asumat de când a ales acest batalion. Ne bucurãm la gândul cã fiecare dintre noi, sacrificându-se pe sine, pune o piatrã la temelia noului Irak atât de greu încercat.”

La finele primei jumãtãți de misiune, comandantul Batalionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, a declarat: “Am parcurs trei luni caracterizate de un grad ridicat de complexitate, cu situații în care am fost impresionați de lumina din ochii copiilor care începeau o nouã zi de școalã, într-o clasã nouã, cu ghiozdane și caiete noi. Au fost și situații limitã în care am rãspuns cu foc, pentru a ne apãra viața, împotriva celor care nu pun nici un preț pe acest dar divin. Sperând cã riscurile și amenințãrile nu vor crește în continuare, afirm cu toatã încrederea cã mizez pe coeziunea deplinã unitãții și pe sentimentul, probat cu mult înainte, cã am pe toți subordonații aproape de mine.”

La mai mult de un an de la terminarea rãzboiului imaginea pe care o oferã modul de trai al irakienilor de rând ne conduce, fãrã sã vrem, cu câteva sute de ani înapoi în timp. Sunt oameni simpli care își duc viața de pe o zi pe alta, în case dãrãpãnate sau în corturi confecționate din zdrențe și amplasate în locuri unde apa, provenitã de la ploile atât de rare, intrã cu greu în pãmântul despre care se spune cã este îmbibat cu petrol. Copii ai unor oameni nevoiași cresc desculți, îmbrãcați sumar, murdari și fară a ști cum aratã o jucãrie. Ei sunt cei mai fericiți dacã primesc o sticlã cu apã proaspãtă sau o napolitanã.

Majoritatea irakienilor cred în viitorul lor și al copiilor lor, au convingerea cã prin muncã pot avea siguranța și stabilitatea pe care o viseazã de atâta timp. Speranța localnicilor o reprezintã acum militarii de diferite naționalitãți, din toate colțurile lumii, veniți aici pentru binele Irakului. Activitãțile desfãșurate de “scorpionii roșii” reflectã mesajul de pace și libertate pe care îl poartã militarii români, alãturi de partenerii din Coaliție, pentru sprijinirea poporului irakian, care a fost, în ultimii 50 de ani, subjugat de un regim totalitar.



Biroul de Presa al M.Ap.N.