Statul Major General asigură, conform Legii nr. 346 din 21 iulie 2006 (art. 12), conducerea, organizarea, planificarea şi operaţionalizarea forţelor, ridicarea graduală a capacităţii de luptă şi mobilizarea armatei, conducerea operaţiilor întrunite, antrenarea comandamentelor şi trupelor, pregătirea de bază şi de specialitate a personalului militar în activitate şi în rezervă, managementul carierei individuale a personalului militar, planificarea armamentelor, standardizarea în domeniul militar, implementarea sistemului de comandă, control, comunicaţii, computere, informaţii, informatică, supraveghere, recunoaştere, logistică şi infrastructură, desfăşurarea relaţiilor militare internaţionale, asistenţa religioasă în Ministerul Apărării Naţionale şi încheierea înţelegerilor tehnice cu armatele altor state, promovarea valorilor specifice culturii militare şi educaţiei civice.
Conform aceleiaşi legi, şeful Statului Major General este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată. El este numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an.
În funcţia de şef al Statului Major General poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei.
La nivelul Statului Major General se constituie, conform legii, Comitetul Şefilor Statelor Majore (CSSM), care este o structură cu rol consultativ. Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin ordin al ministrului apărării. CSSM se întruneşte pentru a lua în discuţie probleme importante privind activitatea armatei, de regulă în şedinţe trimestriale sau ori de câte ori este cazul.
Şeful Statului Major General este şi preşedinte al CSSM.
Galeria şefilor Statului Major General cuprinde, în perioada 1859-2010, 49 de generali şi ofiţeri.
|
Acasă
