Întrebări frecvente



1. Unde se depun documentele de pensionare?

Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana. Pentru persoanele din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa de pensii sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.

2. Cu ce dată se acordă dreptul de pensie recalculată (adăugarea stagiilor de cotizare)?

Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.
Sumele rezultate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.

3. Când încetează plata pensiei?

În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea pentru expertizare pensionarul de invaliditate;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socioprofesionale;
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani;
h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.

4. Când se suspendă plata pensiei?

În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea 263/2010, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
c) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiei centrală de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale;
d) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea 263/2010, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
f) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II din Legea 263/2010, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;
g) pensionarul urmaş a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
h) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut;
i) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
j) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii; k) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.

5. Când se reia plata pensiei?

În sistemul public de pensii, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut mai sus;
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s-a făcut datorită faptului că pensionarul urmaş a împlinit vârsta de 16 ani şi nu a făcut dovada continuării studiilor.

 

6. Cum se restituie contribuţia de asigurări sociale de sănătate reţinută în perioada 01.01.2011 – 30.04.2012 ?

 

Potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 17/2012 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate, sumele reţinute de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferenţa dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei şi pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra părţii din pensie care depăşeşte nivelul de 740 lei, se restituie astfel:

a) pentru sumele reţinute în perioada ianuarie – martie 2011, restituirea se realizează în tranşe lunare egale în perioada iunie – august 2012;

b) pentru sumele reţinute în perioada aprilie 2011 – aprilie 2012, restituirea se realizează până la data de 31 decembrie 2013, Guvernul urmând să aprobe prin hotărâre până la data de 25 august 2012, graficul şi modalitatea de restituire a acestor sume. Conform dispoziţiilor art. 2 alin. 4 din acelaşi act normativ, plata către titularii drepturilor de pensii a sumelor care se restituie în condiţiile art. 1 se efectuează împreună cu drepturile de pensii aferente fiecărei luni.

 

7. De ce nu se aplică prevederile Hotărârii Guvernului nr. S.1019/2010 şi ale Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.S.132/2010 cadrelor militare trecute în rezervă/retragere, înainte de data de 05.01.2011?

 

Unul din principiile care guvernează aplicarea legii în timp este cel al neretroactivităţii legii civile noi, principiu consacrat expres la art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, unde este statuat că „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”. De asemenea, acest principiu este materializat în cuprinsul art. 6 alin. (1) teza a II-a şi alin. (5) din Legea nr. 287/2009 – Codul civil, republicată, care stipulează că legea civilă „nu are putere retroactivă”, iar „Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare”. Potrivit acestui principiu, într-o altă formulare, trecutul scapă legii civile noi. Cu privire la principiul neretroactivităţii legii civile, doctrina în materie recunoaşte existenţa a două excepţii de la aceasta printre care şi cel al retroactivităţii legii civile noi, care presupune existenţa posibilităţii aplicării legii civile noi şi la situaţii juridice apărute anterior adoptării ei. Însă, o atare excepţie îşi poate găsi aplicabilitatea numai dacă aceasta este prevăzută expres în cuprinsul actului normativ nou, deoarece excepţiile nu se prezumă, ele fiind de strictă interpretare şi aplicare. Revenind în plan practic, o astfel de excepţie şi-a găsit aplicabilitatea, la data la care era în vigoare Codul civil de la 1864, care la art. 1 statua că „Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactivă”, prin prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, (aşa cum a fost completată prin Legea nr. 90/2001), act normativ abrogat începând cu data de 01.01.2011, care statuau că prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, „sunt aplicabile, după caz, şi cadrelor militare trecute în rezervă/retragere până la data intrării în vigoare a prezentei legi”. Din analiza noilor prevederi care reglementează domeniul pensiilor, respectiv cele ale Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, rezultă faptul că în cuprinsul acesteia nu a mai fost înserată o dispoziţie similară art. 9 alin. (5) din Legea nr. 164/2001, care să reprezinte o consacrare expresă a principiului retroactivităţii legii ca excepţie de la cel al neretroactivităţii legii civile noi. Prin urmare, luând în considerare aspecte de natură doctrinară şi prevederile legale arătate mai sus se poate concluziona că dispoziţiile anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001, aşa cum a fost modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. S-1019/2010, precum şi cele ale anexei nr. 1 la „Normele metodologice privind încadrarea în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice cadrelor militare în activitate”, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 116/2002, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 132/2010, nu se aplică şi în cazul cadrelor militare trecute în rezervă/retragere, cu sau fără drept de pensie, până la data intrării în vigoare a noilor prevederi, respectiv 05.01.2011. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu completările ulterioare, recalcularea pensiilor stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se realizează de către instituţiile în evidenţa cărora se află persoanele beneficiare, respectiv de către casele de pensii sectoriale. Revizuirea acestora se poate face atât din oficiu de către casele de pensii sectoriale, cât şi la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate, aşa cum este prevăzut la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Astfel, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 90/2007, o parte dintre beneficiarii de pensie militară au solicitat, structurilor în evidenţa cărora se aflau, să procedeze la reverificarea încadrării în locuri de muncă şi activităţi care le dădeau dreptul să beneficieze de încadrarea în condiţii de muncă deosebite, speciale şi alte condiţii. Pentru beneficiarii care din diverse motive nu au solicitat reverificarea, centrele militare pot proceda la reverificarea încadrării acestora în grupe de muncă, în strictă conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001, iar Casa de pensii sectorială valorifică în continuare Fişele cu grupele de muncă emise de centrele militare în baza informaţiilor existente în Memoriile originale, pe tot parcursul termenului general de prescripţie (31.12.2013).

 

8. Prin revizuirea drepturilor de pensie în baza legislaţiei actuale, cadrele militare îşi pierd dreptul de proprietate asupra gradului militar deţinut la data trecerii în rezervă?

 

Conform dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă.” Potrivit prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, modificat prin Legea nr. 14/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cuantumul pensiilor militare se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime/salariului de bază al funcţiei îndeplinite/indemnizaţia lunară ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar şi funcţiei maxime avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22 – 25, 33 şi 78 alin. (1). Prin aprobarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, începând cu data de 01.01.2011, cele două sisteme de pensii (cel guvernat de Legea nr. 19/2000 şi cel guvernat de Legea nr. 164/2001) s-au unit, dând naştere, astfel, unui sistem unitar de pensii, bazat pe perioada de contributivitate. Recalcularea/revizuirea pensiilor militare stabilite în baza legislaţiei anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 a avut loc în conformitate cu prevederile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, acestea fiind revizuite potrivit veniturilor realizate de cadrele militare în rezervă sau retragere pe perioada întregii activităţi. Faptul că pensia de care aceştia beneficiază nu mai este stabilită pe baza elementelor soldei lunare brute din ultima lună de activitate, aşa cum prevedea Legea nr. 164/2001, nu înseamnă că pensionarilor militari nu li s-au mai luat în considerare aceste elemente, respectiv solda de grad, solda de funcţie, indemnizaţia de comandă şi solda de merit (unde a fost cazul), gradaţiile, indemnizaţia de dispozitiv, etc. Astfel, atât în adeverinţele de venit emise în baza Hotărârii Guvernului nr. 735/2010, cât şi în situaţiile veniturilor realizate lunar emise în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 1/2011, salariile înscrise în acestea cuprind atât solda de grad avută în întreaga activitate de cadru militar, cât şi celelalte elemente care au alcătuit, la momentul respectiv, venitul lunar brut/net. În situaţia în care nu au putut fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual s-a utilizat cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut, conform anexei nr. 1 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 1/2011. Totodată, menţionăm faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, „Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege”. În concordanţă cu aceste dispoziţii, recunoaşterea calităţii de cadru militar se reflectă şi în decizia de revizuire la rubrica „Gradul militar”, unde este înscris gradul militar deţinut la data trecerii în rezervă. În baza celor prezentate mai sus rezultă faptul că valoarea soldei gradului militar deţinut pe întreaga perioadă de cadru militar în activitate este cuprinsă în punctajul care a determinat cuantumul pensiei în urma recalculării/revizuirii. Menţionăm că, gradele militare obţinute după data trecerii în rezervă sunt onorifice, nu influienţează cuantumul pensiei şi sunt înscrise pe cuponul mandat plată pensie.

 

9. De ce nu se soluţionează în termenul prevăzut de lege contestaţiile depuse împotriva deciziilor de revizuire ?

 

În perioada 15 martie 2011 – 20 iunie 2012 la Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale au fost înregistrate un număr de peste 27.500 contestaţii, formulate de pensionarii militari împotriva deciziilor de pensie revizuite, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011. În conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (2) din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii nr. 1453/M.34/18769/10161/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, precum şi pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, Comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale este compusă din trei membri. Din cauza numărului extrem de mare de contestaţii depuse, Comisia de contestaţii îşi desfăşoară activitatea în şedinţe zilnice pe toată durata programului normal de lucru, de regulă şi peste acesta, soluţionând un număr de cel mult 15 contestaţii/şedinţă. În aceste condiţii, cu tot efortul depus, până la această dată, s-a reuşit pronunţarea de hotărâri pentru un număr de 2.600 de dosare aflate pe rol.