Palatul Cercului Militar, 6 octombrie 2017
Stimate domnule secretar general adjunct,
Stimate domnule ambasador Klemm,
Onoratã audiențã,
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Sunt deosebit de încântat și totodatã onorat sã iau cuvântul în deschiderea sesiunilor de astãzi. Aș dori sã mulțumesc Institutului Aspen România pentru timpul și efortul dedicate acestui deja tradițional Forum de la București, aflat astãzi la cea de-a șasea ediție, care reunește experți internaționali din domeniul securitãții și apãrãrii, oficialitãți guvernamentale, diplomați, precum și reprezentanți ai sectorului privat. Aceasta este într-adevãr o platformã care poate contribui activ la schițarea unor soluții pentru multiplele probleme cu care se confruntã astãzi securitatea globalã. Securitatea globalã, atât de complexã și dinamicã, a devenit o sintagmã care a depãșit granițele domeniului militar exclusiv, devenind a tuturor. În acest context, Forumul de la București oferã tuturor participanților oportunitatea deosebitã de a avea un dialog convergent la nivel european și transatlantic, în vederea înțelegerii rațiunilor principale aflate la baza acestor preocupãri de securitate, dar și a identificãrii și stabilirii unor politici sustenabile pe termen lung.
Aș dori sã vã prezint prioritãțile noastre în domeniul apãrãrii, în contextul unui mediu internațional de securitate deosebit de complicat. Evoluția complexã a situației de securitate din regiunea Mãrii Negre, terorismul transfrontalier, problematica refugiaților, ambițiile nucleare ale Coreei de Nord, extinderea terorismului islamic și agresivitatea Rusiei, existența unor ”puncte fierbinți” precum Siria, Afganistanul sau Africa de Nord, generatoare și exportatoare de instabilitate, având efecte care depãșesc cu mult granițele convenționale –sunt numai câteva dintre provocãrile majore cu care ne confruntãm și care, din nefericire, nu sunt singulare.
Deși, din punct de vedere geografic, ne aflãm la mii de kilometri depãrtare de zone de conflict sau crizã precum Siria, Irak, Orientul Mijlociu, Afganistan, Africa de Nord și Centralã, din punct de vedere al situației de securitate, acestea ne sunt mult mai apropiate, ca sã nu spunem cã se aflã chiar dupã colț, generând reverberații la nivel social, economic, etnic și religios și sporind exponențial riscurile și amenințãrile.
Acestea ating niveluri diferențiate și variate și, ca urmare, este necesarã o abordare integratã și coordonatã din partea diferitelor organizații internaționale, precum și rãspunsuri concertate inter-statale, în vederea uilizãrii eficiente a resurselor financiare și umane. Proiectele de securitate europeanã și transatlanticã susțin ”proba de foc”, trebuind sã-și dovedeascã forța și relevanța în identificarea unor soluții comune.
Și aici aș dori sã insist asupra unui aspect important referitor la situația complexã de securitate cu care ne confruntãm pe flancul de est al Alianței. Suntem fermi susținãtori ai abordãrii unitare a acestui flanc, pentru a putea rãspunde în mod adecvat nevoilor specifice de descurajare și apãrare din zona Mãrii Negre.
Totodatã, România este pe deplin angajatã în proiectarea unor linii de acțiune pentru stabilitate. Credem cu tãrie cã, pe mai departe, trebuie sã consolidãm capacitatea de apãrare și reziliența partenerilor din vecinãtatea noastrã, atât de la est, cât și de la sud, în spiritul abordãrii de 360 de grade.
Apreciem cã noua politicã europeanã de vecinãtate, alãturi de politica de securitate a NATO, trebuie sã proiecteze o viziune pe termen lung asupra dezvoltãrii relațiilor cu statele din vecinãtatea Europei și comunitatea euroatlanticã, în vederea abordãrii intereselor comune și a gestionãrii eficiente a multiplelor provocãri la adresa securitãții aflate pe agenda internaționalã. În acest context, aș dori sã subliniez și importanța majorã a legãturii transatlantice în abordarea tuturor amenințãrilor internaționale care afecteazã atât securitatea statelor membre ale Uniunii Europene, cât și pe cea a țãrilor aliate. În plus, la nivelul comunitãții internaționale, este necesarã instituirea unui cadru flexibil de cooperare, care sã susținã în continuare – ca obiectiv fundamental – dezvoltarea democrației, a încrederii, stabilitãții și prosperitãții în vecinãtate.
România, în calitate de membrã a Uniunii Europene și a comunitãții transatlantice, este pe deplin angajatã în consolidarea rolului UE la nivel global și în promovarea principiilor euroatlantice, în sensul dezamorsãrii crizelor și soluționãrii pe cale pașnicã a conflictelor, al asigurãrii securitãții statelor membre printr-o solidaritate de tip defensiv și al promovãrii relațiilor de prietenie și pace, în conformitate cu Carta ONU.
În baza celor asumate în cadrul Summit-ului NATO din Țara Galilor și reiterate la Reuniunea Specialã de la Bruxelles de anul acesta, alocarea – în anul 2017 – a procentului de 2% din PIB pentru apãrare este un angajament accesibil pentru România, care constituie o bazã solidã pentru urgentarea procesului de modernizare a Forțelor Armate Române.
Ne reafirmãm angajamentul de a consolida capabilitãțile naționale de apãrare, procesele de transformare, modernizare și echipare ale Armatei României, în vederea contracarãrii eficiente a amenințãrilor asimetrice și hibride, de a potența componenta de securitate a parteneriatelor strategice și de a intensifica interoperabilitatea cu celelalte state aliate și partenere din cadrul NATO.
Sub acest aspect, achiziționarea de echipamente de importanțã majorã este prioritarã și ne exprimãm convingerea fermã cã acest proces va genera noi posibilitãți de cooperare cu companii din industria româneascã de apãrare, care sã permitã extinderea pe mai departe a investițiilor în sectorul românesc de apãrare, în cadrul cooperãrii internaționale, privind implicarea companiilor internaționale în procesul de privatizare și transfer tehnologic.
În acest sens, toate programele de achiziții în derulare din cadrul Ministerului Apãrãrii Naționale își propun sã încurajeze sporirea participãrii operatorilor economici, ca integratori de produse sau prin asocierea companiilor românești și internaționale.
Din perspectiva experienței mele anterioare ca ministru al economiei, aș dori sã menționez faptul cã aceastã funcție mi-a oferit posibilitatea de a mã familiariza cu provocãrile specifice acestui sector, precum și cu nivelul de implementare al diferitelor inițiative.
Precum se știe, ”Programul de guvernare 2017-2020” are o abordare holisticã privind politica de apãrare și securitatea naționalã, subliniind importanța revigorãrii industriei noastre de apãrare, obiectiv realizabil prin acțiunea concertatã a Ministerului Apãrãrii Naționale și a Ministerului Economiei, dar și cu aportul altor instituții din țarã cu responsabilitãți în domeniul securitãții naționale.
Doamnelor și domnilor,
Închei prin a evidenția din nou interesul pe care îl manifestã Ministerul Apãrãrii Naționale pentru sporirea implicãrii industriei naționale de apãrare în procesul de înzestrare a Forțelor Armate Române, precum și prin a ne reafirma disponibilitatea de a întreprinde toate eforturile necesare pentru a aduce acest sector la nivelul industriilor de apãrare ale țãrilor membre NATO și UE.
Iar acest aspect este important din simplul motiv cã apãrarea începe de acasã și este de datoria noastrã sã investim în apãrare pentru a ne securiza frontierele și a contribui la stabilitatea și securitatea întregii comunitãți euroatlantice.
Desigur, aceastã agendã este pe cât de ambițioasã, pe atât de complexã și am convingerea cã aceastã platformã de discuții reprezentatã de Bucharest FORUM va contribui la convergerea eforturilor noastre spre promovarea proiectelor comune de securitate și stabilitate.
Vã mulțumesc!
Secþia Presã