Generalul de armată (în retragere) Ion Tutoveanu, șef al Statului Major General al Armatei României între anii 1954-1965, a fost omagiat ieri, 10 decembrie, la împlinirea venerabilei vârste de 95 de ani, în cadrul unei ceremonii emoționante desfășurate la Sala de Marmură a Palatului Cercului Militar Național.
La eveniment au participat secretarul de stat Viorel Oancea, generalii în rezervă sau retragere Ion COMAN, Vasile IONEL, Dumitru CIOFLINĂ, Constantin DEGERATU, Mircea CHELARU, Mihail POPESCU și Eugen BĂDĂLAN, șefi ai Statului Major General în trecut, membri de familie ai generalului sărbătorit, generali, amirali, ofițeri, subofițeri activi și personal civil din M.Ap.N.
Cu această ocazie, i-a fost conferită, din partea ministrului apărării naționale, generalului (r.) Tutoveanu Emblema de Onoare a Armatei României, iar din partea șefului Statului Major General i-au fost oferite o diplomă de excelență și o plachetă omagială. În semn de înaltă apreciere, șefii categoriilor de forțe au acordat Emblemele de Onoare ale categoriilor de forțe pe care le conduc.
* * *
Generalul de armată (r.) Ion Tutoveanu s-a născut la 26 decembrie 1914, în satul Liești, jud. Tutova / Galați. A urmat cursurile școlii primare și ale liceului "Unirea" din Focșani. Este admis în 1932 la Facultatea de Drept din Iași, la care renunță în 1934, din cauza dificultăților materiale. Între 1935-1938 urmează cursurile Școlii Militare de Infanterie, fiind avansat la gradul de sublocotenent în anul 1938 și numit comandant de pluton de pușcași la Regimentul 10 Vânători. În timpul luptelor de la Stalingrad este avansat la gradul de locotenent și promovat comandant de companie, la foarte puțin timp după aceea căzând prizonier.
Se înscrie în Divizia "Tudor Vladimirescu" și, în martie 1944 pleacă pe Frontul de Vest, ca locțiitor de comandant de batalion. După încheierea războiului îndeplinește succesiv funcții de comandă, urcând în ierarhia militară, fiind avansat la gradul de general-maior în anul 1953.
În 1954 este numit prim-adjunct al ministrului Forțelor Armate și șef al Marelui Stat Major, funcție pe care o deține până în anul 1965. Este avansat la gradul de general de armată în 1964. În perioada 1965-1981 îndeplinește funcția de comandant al Academiei Militare. Trece în retragere, la cerere, în anul 1981, după o carieră militară de 46 de ani, dintre care 4 petrecuți pe front, atât în Est, cât și în Vest. În luna iunie 2009, i-a fost conferit tilul de membru de onoare al Senatului Universității Naționale de Apărare.
S-a căsătorit cu Alecsandrina Pungă în anul 1942, în răgazul dintre luptele de la Odesa și plecarea la Stalingrad, care i-a dăruit doi fii: Dinu, născut în 1943, și Oni, născut în 1946.
Generalul Tutoveanu, al 36-lea șef al S.M.G., a avut cel mai longeviv mandat la conducerea acestei importante instituții militare care a împlinit anul acesta 150 de ani de la înființare. A gestionat procesul tehnic de evacuare a trupelor sovietice de pe teritoriul României, precum și atitudinea militară a României în "criza rachetelor" și "criza Berlinului". A făcut parte din delegația guvernamentală a României care a participat la încheierea procesului de constituire a Tratatului de la Varșovia.
Biroul de presă