
Direcţia Informare şi Relaţii Publice
E-mail: presamapn@mapn.ro
Contact: 021-319.60.22
Ceremonie de reînhumare a osemintelor unor militari români căzuți în luptele de la Stalingrad
Serviciul religios va fi oficiat de către un preot militar român.
Ministerul Apărării Naționale va fi reprezentat de o delegație condusă de secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului, Otilia Sava. La manifestare au fost invitați și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, oficiali din Federația Rusă și atașați militari străini acreditați la Moscova.
Proiectul de înhumare a osemintelor militarilor români într-un singur cimitir a fost demarat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor încă din anul 2014. Inaugurat în anul 2015, cu prilejul Zilei Armatei României, Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoșka se întinde pe o suprafață de aproximativ 6.000 metri pătrați.Configurația acestui prim cimitir românesc de onoare din Federația Rusă este inspirată din modelul crucii latine – simbol primordial al creștinismului, al biruinței și al mântuirii. Forma crucii latine se regăsește atât în modul în care sunt configurate aleile, cât și în tipul monumentului comemorativ comun, amplasat în centrul platoului de ceremonii. Crucea comemorativă are o înălțime de patru metri și este realizată din granit de culoare deschisă, iar la baza acesteia este fixată o placă din granit negru pe care este gravată inscripția: „In memoriam militarilor români căzuți în luptă la Stalingrad“. În partea superioară a aleii centrale și de-alungul aleii transversale sunt montate 22 de plăci de granit negru pe care sunt inscripționate numele localităților din regiunea Volgograd și zona Kalmîkia în care au existat cimitire de campanie românești, de unde s-au exhumat sau urmează să fie exhumate osemintele eroilor români care vor fi aduse la Rossoșka.
Anul trecut, statul român a realizat primele exhumări în regiunea Volgograd, fiind identificate rămășițele a 72 de militari români ce au fost reînhumate cu prilejul inaugurării cimitirului. Exhumările din regiune au continuat și în anul 2016, iar în punctul de luptă Gromki au fost identificate osemintele celor 594 de militari români care vor fi strămutate în așezământul social-cultural românesc de la Rossoșka.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a identificat mormintele a 4.345 de militari români căzuți în lupta de la Volgograd și înhumați în 65 de cimitire de campanie și în gropi comune.
Însumând numărul militarilor din cimitirul românesc și din cel vechi, german, din localitatea Rossoșka, cifra militarilor români căzuți în luptă la Stalingrad ce au fost înhumați se ridică la peste 1800 de militari.
În anii următori va continua centralizarea osemintelor eroilor români căzuți în campania din regiunea Volgograd, Republica Kalmâkia, cât și din ținutul Krasnodar.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a marcat, până în prezent, prin însemne comemorative de război, 15 locuri în care sunt înhumați militari români căzuți în prizonierat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În continuare, oficiul va derula un program comemorativ mai amplu al eroilor români morți în prizonierat în cele două războaie mondiale și, anual, vor fi marcate câte 5-6 astfel de locuri.
Conlucrarea din domeniu este reglementată prin prevederile Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federației Ruse și al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, semnat la București la 8 noiembrie 2005 și ratificat prin Legea nr. 413/2006.
* * *
Pe timpul Campaniei din Est (iunie 1941 – martie 1944), Armata Română a fost încadrată în planul de luptă al Wehrmacht-ului, pe flancul de Sud: Ucraina-Crimeea-Marea Azov-Don-Stalingrad-Caucaz. În noiembrie 1942, trupele românești dețineau pozițiile cele mai vulnerabile de pe linia Donului și în Stepa Kalmîkă, cu o slabă posibilitate de acoperire, o sumară înzestrare tehnică și aproape fără rezerve, iar contraofensiva sovietică a condus la grele pierderi în rândul acestora, astfel că, pentru intervalul 15 noiembrie 1942 - 15 martie 1943, estimările indicau 15.566 morți, 67.183 răniți și 98.692 dispăruți.
Secția Presă