Consiliul Afaceri Externe (CAE), desfãºurat la Bruxelles în zilele de 14 și 15 noiembrie, a dat undã verde procesului de implementare a Strategiei Globale a Uniunii Europene în domeniul apãrãrii ºi securitãții și a stabilit direcþiile generale de acþiune pentru dezvoltarea Politicii de Securitate ºi Apãrare Comunã (PSAC). Pentru România, a rezultat o dezvoltare extrem de importantã, în care va rãmâne activ angajatã. O parte dintre deciziile luate vor fi extinse pânã în 2019, când România îºi va asuma Preºedinþia Consiliului UE.

În acest context, în urma Reuniunii CAE au rezultat elemente importante, centrate pe definirea nivelului de ambiþie al UE pe scena globalã de securitate, promovând o abordare cuprinzãtoare, integratã, sinergicã ºi în strâns parteneriat cu NATO. Astfel, noul nivel de ambiþie este construit în jurul a trei piloni importanþi - capacitatea de rãspuns la situaþii de crizã ºi conflict, întãrirea capacitãþii de rezilienþã a partenerilor ºi, ca element de noutate, protejarea Uniunii ºi a cetãþenilor sãi. Totodatã, a fost stabilit spectrul de misiuni posibile atât civile, cât ºi militare, pe care Uniunea le va putea planifica ºi executa, pornind de la scenarii cu grad de risc ridicat, pânã la misiuni de consiliere, asistenþã ºi dezvoltare. Important este cã toate aceste dezvoltãri se vor face în colaborare cu NATO ºi cã existã voinþa de a evita clivajele de naturã politicã din trecut pe aceste teme.

Pentru România, este extrem de importantã maniera în care evoluþia PSAC va fi reflectatã în acþiunile viitoare ale Agenþiei Europene de Apãrare. În cadrul reuniunii, ministrul apãrãrii naționale a pledat pentru ca industria româneascã de apãrare ºi sectorul de cercetare tehnologicã sã aibã ºanse de dezvoltare în peisajul european. „Ne vom asigura, împreunã cu reprezentanþii Ministerului Economiei, cã operatorii economici români, mai ales întreprinderile mici ºi mijlocii, start up-urile, vor valorifica aceastã ºansã”, a mai declarat ministrul Motoc.

S-a luat decizia explorãrii potenþialului unei abordãri modulare, a unor proiecte ºi iniþiative concrete de colaborare aprofundatã în cadrul Cooperãrii Permanente Structurate. În acelaºi context, a fost adoptat un set concret de mãsuri pentru dezvoltarea capacitãþilor militare, inclusiv în ceea ce privește utilizarea grupurilor de luptã ale Uniunii Europene (forța de reacþie rapidã a UE). S-a decis, de asemenea, adaptarea structurilor de management al crizelor existente la nivelul Serviciului European de Acþiune Externã, pentru a permite optimizarea procesului de planificare civil-militarã.

Toate acestea necesitã o analizã mai atentã prin prisma implicaþiilor pe termen lung. De aceea, M.Ap.N., împreunã cu Ministerul Afacerilor Externe, îºi propune sã lanseze ºi sã dezvolte aceste teme în România. Dupã Summitul UE din luna decembrie a.c., o serie de mese rotunde ºi dezbateri publice vor fi organizate pentru a explica pe larg aceste decizii.
x x x
În cadrul Consiliului Afaceri Externe, ministrul apãrãrii naþionale a participat la urmãtoarele reuniuni:
14 noiembrie - Reuniunea comunã a miniºtrilor afacerilor externe ºi apãrãrii, în cadrul cãreia au fost discutate propunerile din Planul de implementare a Strategiei Globale a UE pe dimensiunea de securitate ºi apãrare, prezentat de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externã ºi de securitate.
15 noiembrie - Reuniunea miniºtrilor apãrãrii, cu participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, axatã pe cooperarea NATO-UE ºi perspectivele operaþiilor ºi misiunilor PSAC, cu accent pe Libia ºi operaþia EUNAVFOR Med Sophia.
15 noiembrie - Reuniunea Comitetului Director al Agenþiei Europene de Apãrare s-a concentrat asupra bugetului EDA pentru anul 2017, cadrului de planificare a activitãþilor pe urmãtorii trei ani (2017-2019), precum ºi asupra implementãrii sarcinilor de bazã ºi activitãþilor de viitor ale Agenþiei, inclusiv în cadrul procesului de implementare a prevederilor Strategiei Globale a UE pentru politica externã ºi de securitate.

În marja CAE, s-a desfãºurat reuniunea în format ”2+2” România-Franþa, cu participarea miniºtrilor apãrãrii ºi de externe din cele douã state, axatã pe modalitãþi concrete de intensificare a cooperãrii bilaterale ºi pe teme de actualitate de pe agenda europeanã ºi aliatã, inclusiv referitoare la evoluþiile înregistrate în procesele de implementare a deciziilor adoptate la Summit-ul NATO de la Varºovia ºi a Strategiei Globale a UE în domeniul securitãþii ºi apãrãrii.

Secþia Presã