România Mare în reprezentãri cartografice

În perioada 23 octombrie-2 noiembrie, Oficiul Naþional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, organizeazã expoziþia intitulatã „România Mare reflectatã în reprezentãri cartografice”. Evenimentul cultural va fi gãzduit de sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române (Calea Victoriei nr. 125) ºi va fi deschis publicului de luni pânã vineri, în intervalul orar 10.00-18.00, iar sâmbãtã în intervalul 10.00-14.00.

Expoziþia, înscrisã în seria manifestãrilor dedicate Centenarului Primului Rãzboi Mondial ºi al Marii Uniri, are ca scop ilustrarea cartograficã a diferitelor secvenþe istorice premergãtoare constituirii României Mari, prezentarea hãrþilor etnografice folosite în timpul negocierilor din cadrul Conferinþei de Pace de la Paris, din anii 1919 și 1920, precum ºi reflectarea noilor dimensiuni teritoriale, geopolitice ºi socio-economice în materialele cartografice interbelice.

Perioada istoricã în care se fixeazã aceastã expoziþie are punct de plecare Unirea Principatelor Române din anul 1859, respectiv Charta Principatelor Unite ºi Bassarabiei care a fost creatã în anul 1861. Cele 85 de hãrþi, planuri ºi cartograme cuprinse în prezenta expoziþie acoperã parcursul istoric al acestui spaþiu geografic pânã la cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, harta realizatã de Institutul Geografic Militar în anul 1941 – Numãrul românilor înainte ºi dupã împãrþirea þãrii aflaþi în þarã ºi peste hotare – închizând cronologia reprezentãrilor cartografice.

Activitatea diplomaticã de la sfârºitul Marelui Rãzboi s-a concentrat asupra creãrii noilor state, iar cartografia tematicã s-a dovedit a fi unul din instrumentele principale utilizate în conturarea deciziilor politice ale momentului. În epocã, statele europene ºi-au creat comisii de experþi, formate din geografi de seamã, având ca scop culegerea de date ºi producerea de documente cartografice.

Expoziþia, organizatã la iniþiativa Oficiului Naþional pentru Cultul Eroilor, ilustreazã faptul cã sacrificiul militarilor români în timpul Primului Rãzboi Mondial, când numãrul victimelor se cifreazã la peste 330.000, a fost susþinut, din plin, de celelalte segmente ale societãþii româneºti, cartografia româneascã fiind un contributor de seamã la izbânda revendicãrilor legitime, naþionale ºi politice, ale românilor în cadrul Conferinþei de pace de la Paris din anii 1919-1920.

Biroul presã