În perioada 23 octombrie-2 noiembrie, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, organizează expoziția intitulată „România Mare reflectată în reprezentări cartografice”. Evenimentul cultural va fi găzduit de sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române (Calea Victoriei nr. 125) și va fi deschis publicului de luni până vineri, în intervalul orar 10.00-18.00, iar sâmbătă în intervalul 10.00-14.00.
Expoziția, înscrisă în seria manifestărilor dedicate Centenarului Primului Război Mondial și al Marii Uniri, are ca scop ilustrarea cartografică a diferitelor secvențe istorice premergătoare constituirii României Mari, prezentarea hărților etnografice folosite în timpul negocierilor din cadrul Conferinței de Pace de la Paris, din anii 1919 și 1920, precum și reflectarea noilor dimensiuni teritoriale, geopolitice și socio-economice în materialele cartografice interbelice.
Perioada istorică în care se fixează această expoziție are punct de plecare Unirea Principatelor Române din anul 1859, respectiv Charta Principatelor Unite și Bassarabiei care a fost creată în anul 1861. Cele 85 de hărți, planuri și cartograme cuprinse în prezenta expoziție acoperă parcursul istoric al acestui spațiu geografic până la cel de-Al Doilea Război Mondial, harta realizată de Institutul Geografic Militar în anul 1941 – Numărul românilor înainte și după împărțirea țării aflați în țară și peste hotare – închizând cronologia reprezentărilor cartografice.
Activitatea diplomatică de la sfârșitul Marelui Război s-a concentrat asupra creării noilor state, iar cartografia tematică s-a dovedit a fi unul din instrumentele principale utilizate în conturarea deciziilor politice ale momentului. În epocă, statele europene și-au creat comisii de experți, formate din geografi de seamă, având ca scop culegerea de date și producerea de documente cartografice.
Expoziția, organizată la inițiativa Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, ilustrează faptul că sacrificiul militarilor români în timpul Primului Război Mondial, când numărul victimelor se cifrează la peste 330.000, a fost susținut, din plin, de celelalte segmente ale societății românești, cartografia românească fiind un contributor de seamă la izbânda revendicărilor legitime, naționale și politice, ale românilor în cadrul Conferinței de pace de la Paris din anii 1919-1920.
Biroul presă