Cea de-a doua zi a reuniunii miniștrilor apãrãrii din statele membre NATO desfãșuratã joi, 13 octombrie la Bruxelles, a avut o agendã de lucru axatã pe postura de descurajare nuclearã a Alianței, postura colectivã de descurajare și apãrare pe termen lung, precum și stadiul operațiilor și misiunilor aliate.
Evenimentul s-a înscris în amplul proces de adaptare a Alianței în contextul deteriorãrii fundamentale a mediului de securitate regional, european și euro-atlantic ca urmare a rãzboiului ilegal și nejustificat de agresiune lansat de Federația Rusã asupra Ucrainei. Pe acest fond, ministeriala NATO s-a concentrat, în principal, pe asigurarea implementãrii deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid din 2022, precum și oferirea de orientãri politice în perspectiva pregãtirii urmãtoarei reuniuni la nivel înalt, Summitul de la Vilnius din 2023.
În cadrul primei sesiuni de lucru, în formatul Grupului de Planificare Nuclearã, aliații au avut ocazia sã discute aspecte privind evoluțiile la nivel global pe aceastã dimensiune și implicațiile pentru postura și politica nuclearã a NATO. Pe fondul unei escaladãri a conflictului din Ucraina, generatã de mobilizarea parțialã anunțatã de președintele Putin și de anexarea inegalã a unor teritorii ucrainene de Rusia, miniștrii apãrãrii au condamnat retorica nuclearã iresponsabilã a liderului de la Kremlin. În particular, discuțiile au vizat evoluțiile privind retorica agresivã a Federației Ruse, prilej cu care au fost punctate eforturile de adaptare și menținere a credibilitãții posturii de descurajare nuclearã a NATO.
A doua sesiune de lucru în formatul Consiliului Nord-Atlantic a fost dedicatã dimensiunii de descurajare și apãrare, pe fondul implicațiilor rãzboiului de agresiune din Ucraina asupra securitãții aliate. De asemenea, a fost abordatã problematica stocurilor de muniție și a capacitãții industriei de apãrare din statele membre, inclusiv din perspectiva refacerii acestora, precum și creșterea capacitãții individuale și aliate de protecție a infrastructurii critice, atât din punct de vedere militar, cât și al rezilienței. În linie cu deciziile adoptate la Summitul de la Madrid pe palierul adaptãrii posturii colective de descurajare și apãrare pe termen lung, miniștrii au evaluat stadiul implementãrii acestora, cu accent pe noul model al Structurii de Forțe și au oferit direcționãri politice asupra aranjamentelor de comandã și control și Directivei Politice 2023 pentru planificarea apãrãrii (Political Guidance).
În intervenția sa, ministrul român al apãrãrii naționale a subliniat schimbarea dramaticã a mediului de securitate din Europa, inclusiv în regiunea Mãrii Negre și de-a lungul întregului flanc estic al NATO. Oficialul român a susținut, în acest context, importanța continuãrii adaptãrii posturii colective în linie cu deciziile Summit-ului de la Madrid. Din perspectivã naționalã, Vasile Dîncu a prezentat progresul înregistrat în ceea ce privește stadiul de operaționalizare a Grupului de luptã coordonat de Franța, de pe teritoriul României, punctând în context eforturile întreprinse împreunã cu aliații și partenerii noștri din Franța, Belgia și Țãrile de Jos pentru dezvoltarea infrastructurii de la Centrul național de instruire întrunitã de la Cincu, locația unde este gãzduit acest Grup de Luptã.
A treia sesiune de lucru, dedicatã operațiilor și misiunilor NATO, s-a concentrat pe evaluarea stadiului operațiilor și misiunilor în desfãșurare din Kosovo și Irak, pe fondul noilor provocãri de securitate din ariile de operații.
În intervenția sa, ministrul Dîncu a punctat importanța asigurãrii unui mediu de securitate sigur și stabil în regiunea Balcanilor de Vest, precum și a angajamentului național ca parte a eforturilor pentru menținerea pãcii și stabilitãții statelor balcanice, în conformitate cu deciziile asumate în cadrul Summit-ului de la Madrid.
În cadrul acestei sesiuni, a fost abordatã situația din Bosnia și Herțegovina, care necesitã monitorizare atentã, precum și reînnoirea mandatului misiunii EUFOR Althea. În context, Vasile Dîncu a amintit poziția României, aliniatã celei aliate, în vederea asigurãrii stabilitãții și securitãții în Balcanii de Vest, prin contribuția constantã și substanțialã la misiunile și operațiile din regiune – KFOR și EUFOR Althea.
În marja reuniunii, ministrul român al apãrãrii naționale a avut o întâlnire bilateralã cu omologul din Canada, Anita Anand, pe timpul cãreia s-au discutat aspecte privind stadiul relației bilaterale și a cooperãrii dintre cele douã state în context aliat, cu accent pe situația de securitate în regiunea Mãrii Negre și cooperarea dintre forțele armate române și canadiene.
În acest context, oficialul român a adresat mulțumiri partenerului canadian pentru contribuția substanțialã la asigurarea stabilitãții și securitãții în regiunea Mãrii Negre și întãrirea flancului estic prin participarea la misiunea de poliție aerianã întãritã (cea din prezent fiind a șaptea dislocare a unui contingent canadian în țara noastrã) și încadrarea comandamentelor multinaționale aliate de pe teritoriul României.
Biroul presã