Marcãm astãzi 19 ani de la momentul accederii cu drepturi depline în cea mai puternicã alianțã politico-militarã din lume, o alianțã fundamentatã pe valori comune universale, precum democrația, drepturile omului ºi statul de drept, și care protejeazã un miliard de cetãțeni și teritoriile națiunilor din care aceștia fac parte.
Începând cu semnarea Tratatului la Washington și ceremonia arborãrii drapelului la Cartierul General al NATO, în urmã cu 19 ani, istoria consemneazã deja momentul de la care România a început sã beneficieze de cea mai puternicã garanþie de securitate pe care ne bazãm în vremuri cum, din pãcate, sunt cele pe care le trãim acum, în contextul amenințãtor creat de agresiunea rusã în Ucraina.
Aceastã zi îmi oferã prilejul și onoarea de a le mulțumi, în primul rând, militarilor. Vã propun sã ne îndreptãm gândurile, chiar și pentru câteva clipe, cãtre militarii noștri care se aflã, în acest moment, în misiuni de luptã și operații în Lituania, Polonia, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, în misiuni individuale în Africa sau Orientul Mijlociu, în misiuni permanente din structura de comandã sau de forțe a NATO din țarã și din strãinãtate, în serviciul de luptã permanent de supraveghere aerianã sau maritimã desfãșurat în țarã, în servicii de zi și de permanențã în unitãți militare, în exerciții și antrenamente pe terenurile de instrucție sau în baze militare, alãturi de aliați din Franța, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania și Statele Unite ale Americii.
Contextul de securitate din ultimii ani din regiunea Mãrii Negre, ce a culminat cu invazia ilegalã a Rusiei în Ucraina, a evidenþiat emergenþa unor riscuri ºi ameninþãri noi. Acestea au reclamat acțiuni concrete și oportune din partea Alianței Nord-Atlantice, acțiuni în cadrul cãrora, având în vedere proximitatea fațã de aceastã zonã de rãzboi, România deține unul din locurile centrale.
Intervențiile Federației Ruse din Georgia, anexarea ilegalã a Crimeei și declanșarea rãzboiului de agresiune la adresa Ucrainei, concomitent cu încãlcãrile repetate ale tratatelor încheiate și ordinii internaționale de cãtre regimul de la Moscova, au afectat echilibrul de securitate în regiune.
Din aceste considerente, anii 2014 și 2022 au reprezentat momente de cotiturã în abordarea apãrãrii colective la nivelul NATO. Postura militarã ºi atitudinea agresivã a Federației Ruse în recâºtigarea statutului de putere globalã au avut un impact major asupra securitãții flancului estic al Alianþei. În continuare, instabilitatea mediului de securitate din regiune și asertivitatea Rusiei ne determinã sã continuãm consolidarea posturii de descurajare ºi apãrare aliatã și sã conºtientizãm consecinþele comportamentului acestei națiuni agresoare pe termen mediu ºi lung.
Încã de la accederea cu drepturi depline în Alianțã, România a participat activ la implementarea deciziilor aliate printr-o participare consistentã cu trupe și mijloace la misiunile NATO din Orientul Mijlociu și Balcanii de Vest, cât și în cadrul exercițiilor și aplicațiilor desfãșurate în țãrile aliate și partenere. De asemenea, România și-a consolidat constant profilul sãu în NATO, atât prin contribuții conceptuale, cât și pe dimensiunea operaționalã, deciziile adoptate la nivel înalt, începând din 2014 și pânã în prezent, regãsind țara noastrã printre națiunile ce au propus și au obținut acceptul pentru crearea unei arhitecturi de securitate pe propriul teritoriu, complet integratã în structura de forțe a NATO, începând de la nivel brigadã și pânã la nivel corp de armatã.
În același efort de consolidare a apãrãrii euro-atlantice, în 2015, România a decis participarea la dezvoltarea sistemului american de apãrare antirachetã, parte integrantã a sistemului NATO, care oferã o capacitate avansatã de apãrare a populațiilor, teritoriului aliat și a forțelor aliate în fața unui potențial atac cu rachete balistice. Participarea României la dezvoltarea componentei europene, prin gãzduirea sistemului de interceptori tereștri AEGIS ASHORE, amplasat la Deveselu, cu scop pur defensiv de apãrare a populaþiei, teritoriului ºi forþelor Europei, reprezintã un succes al țãrii noastre, care și-a consolidat, astfel, poziția de aliat de încredere.
Aderarea la NATO a adus cu sine schimbãri profunde la nivelul organismului militar. Atât România, cât și Alianța Nord Atlanticã se pot baza în prezent pe o armatã profesionistã, experimentatã și exersatã în misiuni în teatrele de operații. Mai mult, în baza acordului politic din anul 2015, Armata României parcurge un proces accelerat de înzestrare cu tehnicã militarã modernã, ritm ce va continua și în anii urmãtori, în baza creșterii bugetului apãrãrii la 2,5 procente din Produsul Intern Brut.
În încheiere, îi asigur atât pe români, cât și pe aliați cã NATO poate conta pe România, iar România poate conta pe NATO în eforturile comune și constante de apãrare împotriva oricãror tipuri de amenințãri prezente sau viitoare!
Biroul presã