“Este greu de imaginat viața într-o unitate militară fără fanfară”, a spus astăzi generalul-locotenent Ioan Sorin, locțiitorul șefului Statului Major General, la instalarea în funcție a noului șef al Serviciului Muzicilor Militare, colonelul Valentin Neacșu.
Prezent la ceremonialul care a avut loc la sediul Inspectoratului Muzicilor Militare, profesorul universitar Viorel Cosma a afirmat că fanfarele militare din întreaga lume trec în prezent printr-o etapă dificilă de reforme structurale. “Ostașul român se va hrăni în continuare cu muzică și nimeni nu-i va putea răpi vreodată acest cadou spiritual, oricât de scump va fi prețul lui în viitor”, a spus profesorul Cosma.
„Armele noastre nu ucid, ci înnobilează sufletul”, a menționat, la rândul său, colonelul Valentin Neacșu, care a arătat, în context, că la nivelul primăriilor, prefecturilor și al multor unități militare se resimte efectul desființării unor fanfare militare, în prezent fiind în funcțiune doar 14 astfel de formații, din care trei în București. “Muzicile militare, la fel ca și trupele combatante aflate în teatrele de operații, reprezintă un adevărat vârf de lance al reprezentării armatei, contribuind la imaginea insituției militare”, a adăugat șeful Serviciului Muzicilor Militare.
x x x
Prima fanfară militară a fost înființată la Iași, la 1 iulie 1831, în cadrul "Strajei Pamântești". În 1864, în cadrul administrației centrale a Ministerului de Război, a luat ființă o secție specială ce avea în subordine toate fanfarele militare.
Secția a stat la baza constituirii ulterioare a Inspectoratului Muzicilor Militare.În 1867, în cadrul Ministerului de Război se instituie funcția de "inspector general al muzicilor militare", funcție în care este numit căpitanul Eduard Hübsch. În cei aproape 30 de ani cât Hübsch a fost inspector al muzicilor militare au fost elaborate regulamentele speciale destinate formațiilor de fanfară și s-a asigurat muzicilor militare un nou statut în cadrul oștirii. În perioada de după războiul de independență s-a hotărât ca la fiecare regiment de dorobanți să se constituie câte o muzică militară sub denumirea de "fanfară".Începând cu 26 mai 1895, la conducerea muzicilor militare, în funcția de inspector, este numit Iosif Ivanovici, autorul celebrului vals "Valurile Dunării". Ivanovici a înzestrat muzicile militare cu instrumente noi, a introdus un repertoriu valoros și divers, sprijinind în același timp activitatea de pregătire a viitorilor instrumentiști militari. La 10 octombrie 1936 a fost înființată "Școala elevilor muzicanți militari", instituție menită să asigure pregătirea și formarea personalului muzicilor militare. În paralel cu perfecționarea organizatorică și în plan profesional a muzicilor militare, la 15 iunie 1954 a luat ființă Muzica Reprezentativă a Armatei, formație de referință în viața culturală a armatei și a țării. Condusă de doi ofițeri-dirijori și având în compunere 70 de subofițeri-instrumentiști, formația poate interpreta creații ce acoperă genuri muzicale diverse, cum sunt: marșuri, suite, concerte, uverturi, simfonii, opere, jazz, muzică ușoară și folclor muzical național.
În vârstă de 47 de ani, noul șef al Serviciului Muzicilor Militare, colonelul Valentin Neacșu, a absolvit ciclul pentru ofițeri al Școlii Militare de Muzică (1983), Facultatea de compoziție, muzicologie și pedagogie muzicală, din cadrul Academiei de muzică din București (1994) și două cursuri post universitare. A fost șef al muzicii la nivel de regiment mecanizat și divizie de tancuri, șef de catedră la Școala Militară de Muzică și ofițer specialist într-o direcție centrală a Ministerului Apărării. În perioada 1999-2007 a fost șeful Muzicii Reprezentative a Armatei. Colonelul Neacșu îi succede în funcția de șef al Serviciului Muzicilor Militare colonelului Ionel Croitoru.
Biroul de Presă al Ministerului Apărării