Miercuri, 18 august a.c., de la ora 9.00, la Cimitirul Ghencea Militar va avea loc un ceremonial de comemorare a căpitanului aviator Alexandru Șerbănescu, căzut la datorie în urmă cu 60 de ani într-o incursiune aeriană pentru apărarea Capitalei și a zonei petrolifere Ploiești. Activitatea este organizată de Fundația “Erou Căpitan Aviator Alexandru Șerbănescu” și de Statul Major al Forțelor Aeriene.
Jurnaliștii sunt invitați să participe la eveniment. Persoană de contact: maior Aurel Voican, tel. 231.30.30, int. 0393, mobil 0723.556.696.
DOCUMENTAR
Alexandru Șerbănescu - „cel mai viteaz vânător", cum a fost denumit - s-a născut în comuna Vlaici, județul Olt, la 4 mai 1912. A urmat cursurile liceului militar de la Mănăstirea Dealu, după care a fost admis în Școala militară de infanterie, la a cărei absolvire, ca tânăr sublocotenent, a fost repartizat la Batalionul 3 Vânători de Munte, din Brașov. În primăvara anului 1941 a urmat cursuri de specilizare la Școala de Aviație de Vânătoare, din Ghimbav.
În anul 1942 a plecat pe frontul de la Stalingrad ca vânător aerian. Registrul de operații al Grupului 5 Bombardament i-a consemnat prezența, la 30 ianuarie 1943, într-o grupare a Escadrilei 56, alături de locotenentul Tudor Greceanu, sublocotenentul Simionescu și adjutanții Mucenica, Vinca, Lungulescu și Catană. La acea dată toate escadrilele Grupului 7 Vânătoare, în care Șerbănescu fusese repartizat, erau echipate cu avioane Messerschmitt Me 109 E. Încă de la primele confruntări, locotenentul Șerbănescu s-a afirmat ca un vânător iscusit, tenace, curajos, asumându-și adesea cele mai grele angajări, de multe ori în dispute inegale.
Șerbănescu a devenit unul dintre redutabilii vânători de pe frontul sudic. În câteva luni de zile a parcurs drumul de la Batalionul 3 Vânători de Munte la comanda Grupului 9 Vânătoare, obținând nenumărate victorii aeriene și conducându-și cu măiestrie formațiile în luptă. Atunci când inamicul era superior în forțe, pentru a-și proteja subalternii mai puțin experimentați, angaja singur lupta cu mai multe avioane deodată sau le atrăgea asupra sa, cum s-au petrecut lucrurile și pe 18 august 1944, deasupra zonei muntoase a județului Buzău, când aripile sale s-au frânt pentru totdeauna.
Evocându-l pe Alexandru Șerbănescu se cuvin elogiate, în același timp, și Grupurile 7 și 9 Vânătoare, ai căror aviatori au reușit, într-o perioadă relativ scurtă, să obțină peste 50 de victorii în 70 de lupte aeriene duse până la începutul lunii mai 1943.
Alexandru Șerbănescu a fost cavaler al Ordinului "Crucea de Fier" și i-au fost conferite ordinul "Virtutea Aeronautică", Ordinul "Mihai Viteazul clasa III-a" și "Coroana României". Numele său va rămâne pentru totdeauna scris cu litere de aur în istoria aripilor românești.
Statul Major al Fortelor Aeriene